Berea artizanală a ajuns de patru ori mai scumpă decât cea clasică, care a crescut și ea la preț. De ce depindem de Ucraina

Însă, acum materia primă cum ar fi sticla ori hameiul, costă aproape dublu, mare parte și din cauza războiului din Ucraina.

Iar berea artizanală a ajuns de trei sau chiar de patru ori mai scumpă decât cea clasică.

În zona de fermentare, într-o fabrică de bere, sunt tancurile unde fermentează mustul de bere. Procesul de fermentare durează undeva într două saptămâni şi o lună de zile, la o temperatură controlată.

Într-o fabrică de bere artizanală din Bucureşti, producţia este suficient de mare încât să îi determine pe proprietari să mai deschidă o microberărie. Acesta este un caz fericit, pentru că puţine microberării mai reuşesc să supravieţuiască.

Citește și

Inovații la CES 2023: capsule de bere, holograme realizate în timp real sau mașini alimentate cu panouri solare

Proprietar: „A fost un an dificil, am avut creşteri de preţuri la aproape toate materiile prime, începând de la ambalaj, malţ, hamei, drojdie, utilităţi, am simţit şi acolo, o parte din aceste costuri ni le-am asumat, noi ca producători, a fost o decizie dificilă. Sticla o importam din Ucraina, în România nu producem sticle maro, importăm malţul, hameiul din America, SUA, capsule din Grecia, tot lanţul se bazează pe un comerţ internaţional.”

Datele oficiale arată o reducere a consumului de bere la nivel mondial. În România, de exemplu, a scăzut cu 5% în 2022, iar tendinţa se menţine, în timp ce preţul berii s-a majorat semnificativ. Acum, o bere artizanală la 0,33 l poate să ajungă şi la 25 de lei. Dar şi berea clasică a înregistrat majorări de preţ.

În 2022, fabricile de bere din România au produs 16 milioane de hectolitri de bere, mai puţin cu un milion faţă de producţia de bere din anul precedent. În ceea ce priveşte importul, cifrele sunt similare pentru ultimii doi ani. Noi am importat anual 69 de milioane de hectolitri. Diferenţa se observă la preţ. Aceeaşi cantitate am importat-o în 2021, cu 45 de milioane de euro şi în 2022, cu 53 de milioane. Ţările din care am importat cel mai mult sunt Germania, Grecia şi Polonia.

Julia Leferman, Asociația „Berarii României”: „Toţi berarii se confruntă în această perioadă cu majorări ale costurilor de producţie, la nivelul anului trecut, creşterea costurilor de producție a depășit 50% în sectorul berii, însumând o dublare a preţului la achiziţia malţului, la hamei, aceeaşi evoluţie. Din păcate, conflictul din Ucraina e catalizatorul major de preţ.”

2018 şi 2019 au fost anii în care s-a înregistrat un boom pe piaţa berii artizanale în România. Consumatorii fideli rămân la berea clasică, iar cei care consumă ocazional aleg şi alte tipuri de băuturi.