Cu cât ar putea fi suprataxați românii cu salariu mai mare de 25.000 de lei. „Nevoia de bani la buget este mare”

Prima categorie spre care se îndreaptă PSD și PNL sunt cei cu pensii speciale, care s-au retras din funcții la 40 de ani, dar s-au angajat tot la stat cumulând pensia cu salariul. Politicienii nu știu deocamdată câți români sunt în situația asta și cum îi pot taxa fără să încălce legea.

Social-democrații se pregătesc ca de luna viitoare să preia guvernarea, de aceea și dorința atât de mare de a aduce bani la bugetul de stat. Măsura pe care o suțin public este ca angajații de la stat sau cei cu pensii speciale care au rămas pe posturi și care încasează lunar mai mult de 25 de mii de lei brut să plătească încă un impozit. Marcel Ciolacu, președinte PSD: „Mi se pare incorect să ai o pensie de peste 20 de mii de lei, ai mai iesit și la pensie la 40 de ani, la maturitate, și să cumulezi de o sumă care depășește venitul președintelui. Dacă prin lege putem să-i introducem cuiva dreptul la muncă, la stat sau la privat, dacă nu putem să venim cu o impozitare.”   Juriștii din partide caută soluții pentru ca măsura să se aplice doar angajaților de la stat și să fie totodată și constituțională. În discuțiile neoficiale, liderii PSD au avansat mai multe valori ale supraimpozitării, referindu-se la procente între 15 și 20%. Nicolae Ciucă, prim-ministru: „Este vorba despre un impozit care, în acest moment, a fost cât se poate de bine clarificat în privința depășirii salariilor la stat peste cel al președintelui, doar la stat. Procentul de 16% a fost discutat pentru că acesta este cel care acum funcționează și că impozit propriu-zis pe legea finanțelor.” Declarațiile premierului stârnesc rumoare în partidul din care provine. Liberalii sunt de acord ca angajatii cu pensii speciale să plătească mai mult, dar resping introducerea unor noi impozite. Cu atât mai mult cu cât la discuțiile la care au participat, în interiorul Coaliției, s-a spus că supraimpozitarea se va aplica și angajaților din privat. Cseke Attila, ministrul UDMR al Dezvoltării: „Nu pot anunța o decizie fără cifre. Nu avem o decizie nici pe public, nici pe privat.” Liderii coaliției spun că nu știu deocamdată nici câți bugetari ar putea fi supraimpozitați. Potrivit datelor furnizate de Inspecția Muncii, acum sunt 42.315 de contracte de muncă unice, la stat și privat, cu salarii de bază egale sau mai mari de 25.000 de lei. Dar aceasta sumă nu include pensii, indemnizatii, sporuri, prime ori alte venituri. Acum, cine are un venit de peste 30.000 de lei brut ia în mână 17.550 lei. Dacă diferența de 5.000 de lei, cât depășește pragul de 25.000 de lei ar fi impozitată cu 16%, netul ar scădea cu 300 de lei de lei, la 17250 de lei, după ce baza de calcul s-ar schimba.

Specialiștii spun că sistemul nostru de impozitare a muncii este printre cele mai împovărătoare din Uniunea Europeană. Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociația Analiștilor Financiari: „Nevoia de bani la buget este mare, iar asta în condițiile în care munca e impozitată la un nivel extrem de ridicat - în jur de 45%.” Asta în vreme ce în Spania, taxele pe muncă nu depășesc 40%, iar în Polonia sunt de 35%, de pildă. Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială au recomandat autorităților de la București o reformare a sistemului fiscal, iar experții lor au recomandat chiar un sistem progresiv de taxare, dar nu înainte de o curățare a sistemului de scutiri pentru anumite categorii de salariați.