Analiză: Am putea vedea un dolar mai puternic decât euro în lunile următoare

”Euro a ajuns marţi la egalitate cu dolarul, pentru prima dată după 2002. Preocupările referitoare la încetinirea serioasă în economia blocului european, inflaţia ridicată, impactul constrângerilor economice impuse de relaţiile cu Rusia, efectele scumpirii energiei asupra bazei industriale, contracţia exporturilor Germaniei sau deteriorarea sentimentului consumatorilor – motive ale deprecierii Euro în raport cu dolarul american. În lunile următoare, s-ar putea ajunge la o întârire a dolarului american cu 5%-10% faţă de euro”, afirmă Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Chiar dacă nivelul a fost atins pentru scurtă vreme, Euro revenind ulterior cu aproximativ 0,5% peste acest nivel, este o bornă importantă care ,,încununează” o scădere remarcabilă a monedei unice.

Un Euro valora 1,2249 dolari la începutul anului trecut şi 1,1374 dolari în prima zi a anului curent. Departe sunt zilele când pentru un Euro se plăteau peste 1,3 dolari (2014), 1,4 dolari (2011) sau chiar 1,5 dolari (în timpul crizei financiare).

Doar anul acesta, până la închiderea zilei de marţi, Euro a pierdut 11,8%, iar faţă de ianuarie 2021, 18,1%.

”Preocupările referitoare la încetinirea serioasă în economia blocului european, inflaţia ridicată, impactul constrângerilor economice impuse de relaţiile cu Rusia, efectele scumpirii energiei asupra bazei industriale, contracţia exporturilor Germaniei sau deteriorarea sentimentului consumatorilor, printre altele. Unul din motoarele importante ale regiunii, industria germană, a oferit deja semne deloc încurajatoare”, arată analiza.

Potrivit IFO, indicele sectorial pentru industria prelucrătoare a postat o valoare de doar 0,3 puncte, în timp ce pentru construcţii a ajuns la -9,7 iar pentru comerţ la -14,7 puncte.

”Datele se adaugă unui sentiment mai pesimist al consumatorilor şi unor atitudini defensive în vremuri incerte”, se menţionează în analiză.

ZEW, un alt indicator de încredere al mediului financiar a ajuns la un minim al ultimilor 11 ani, la valorile din timpul crizei datoriilor suverane din zona Euro.

Datele IFO şi ZEW arată, în mod agregat cu aşteptările aflate în trend de scădere, că economia se află în cadranul de încetinire, dar periculos de aproape de cel de recesiune.

”Investitorii au luat notă de climatul incert şi pesimist, şi au ales să se protejeze de riscuri majore, plasând capitalurile în alte monede, văzute drept relativ mai sigure. Cu toate acestea, cel puţin unele bănci consideră dolarul american supraevaluat (o divizie a Deutsche Bank), în timp ce alte estimări (DB sau un analist al JPMorgan Private Banking) converg către o revenire la început de 2023. Totuşi, sentimentul predominant este că, sub presiunea tendinţei actuale, şi având în vedere perspectiva inclusiv în domeniul deficitului comercial, a crescut considerabil riscul de a sparge paritatea şi a vedea un dolar chiar mai puternic decât Euro în lunile următoare. Opinia noastră este aliniată acestui scenariu, cu un potenţial de 5-10% pentru dolar, în condiţiile în care conflictul din Ucraina continuă, iar livrările de gaze naturale ruseşti sunt reduse în continuare”, spune analistul.

Astfel, chiar oficiali din Germania au vorbit despre riscul opririi totale a livrărilor de gaz prin Nord Stream 1, ceea ce s-ar traduce prin raţionalizarea gazului şi, posibil, a energiei.

O serie de sectoare ar suferi drastic (alimentarea populaţiei ar avea prioritate, astfel unele fabrici s-ar putea închide, ceea ce ar genera însă pierderi de venituri şi o povară mare pe buget).

Pierderile ar putea depăşi 220 miliarde de euro în următorii doi ani, potrivit unor studii ale unor institute germane.

Statul este obligat să intervină pentru a salva de la insolvenţă firme de utilităţi, în Germania şi Franţa, şi soluţiile par puţine pentru iarna aceasta, fiind mai degrabă disponibile pe un orizont lung.

Pe termen scurt şi chiar mediu, pieţele simt că riscurile sunt asimetrice: economia europeană este mai vulnerabilă decât cea americană la şocuri pe preţul energiei, având, în ciuda unor măsuri de pregătire, o dependenţă ridicată de resursele ruseşti, fie că e vorba de gaz natural, petrol, sau carburanţi.

”SUA, deşi se confruntă cu o inflaţie ridicată, au propria producţie de gaz natural, iar îngrijorarea este acolo mai strâns legată de preţul benzinei. În acelaşi timp, dolarul american a beneficiat de paşii mai hotărâţi ai băncii centrale de ridicare a dobânzilor, care au ajuns deja la 1,5 - 1,75%, cu şanse mari de a vedea 2,25 - 2,5% pe 27 iulie, în timp ce Europa urmează să ia decizia de majorare după o pauză de 13 ani, ducând, pe 21 iulie, referinţa cu 0,25 puncte în sus de la 0%”, mai spune Claudiu Cazacu.