Aderarea Ucrainei ar putea costa 136 de miliarde de euro din bugetul UE, arată un studiu. Ar putea apărea și efecte negative

Această sumă ar reprezenta 0,10% și 0,13% din produsul intern brut (PIB) al UE.

Proiecția financiară folosește regulile existente și proiectarea bugetului 2021-2027 pentru a obține o estimare a sumei de bani la care ar avea dreptul națiunea devastată de război după obținerea râvnitei aderări.

Ucraina a fost declarată pentru prima dată candidat în iunie 2022 și a primit undă verde pentru negocierile de aderare în decembrie 2023.

Concluziile exclud costurile uriașe ale reconstrucției, estimate la cel puțin 450 de miliarde de euro în următorul deceniu, și presupun că Ucraina va recâștiga în cele din urmă toate teritoriile din est pe care trupele rusești le-au ocupat.

Citește și

Ursula von der Leyen propune ca profiturile activelor ruseşti îngheţate să fie folosite pentru armata ucraineană

Bruegel preconizează că Kievul ar avea dreptul la:

-► 85 de miliarde de euro de la Politica Agricolă Comună, pachetul masiv de subvenții pentru agricultori al blocului.

Întrucât programul este derulat în funcție de hectare (terenuri cultivate), Ucraina, cu puternicul său sector agricol, ar deveni cel mai mare beneficiar.

-► 32 de miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune, care finanțează proiecte de dezvoltare. Alocarea fondurilor de coeziune este plafonată la 2,3% din PIB-ul unui stat membru.

Fără acest plafon, Ucraina ar avea dreptul la aproximativ 190 de miliarde de euro, adică de șase ori mai mult.

-► 7 miliarde de euro din alte programe.

În total, Ucraina ar primi aproximativ 136 de miliarde de euro (la prețurile actuale) pe o perioadă bugetară de șapte ani. Această sumă este cu mult mai mică decât cele 186 de miliarde de euro pe care Financial Times le-a raportat în octombrie, pe baza unui studiu din cadrul unui proiect elaborat de Consiliul UE.

Cu toate acestea, în cazul în care Ucraina nu va reuși să recucerească estul ocupat și va suferi o reducere permanentă a teritoriului, a populației și a resurselor economice, Bruegel estimează că alocarea ar scădea la 110 miliarde de euro.

Aderarea Ucrainei "nu ar schimba aproape deloc" raportul dintre plătitorii și beneficiarii neți ai bugetului UE, dar ar declanșa totuși o remaniere tangibilă a alocărilor bugetare.

Chiar dacă țara ar reuși să se redreseze puternic după război, ar rămâne considerabil mai săracă decât cel mai sărac stat membru al UE, Bulgaria, și, probabil, decât cele din Balcanii de Vest.

În consecință, PIB-ul pe cap de locuitor al UE s-ar reduce, ceea ce ar determina schimbări în ceea ce privește distribuția fondurilor de coeziune către fiecare regiune eligibilă, a declarat Zsolt Darvas, cercetător senior la Bruegel și unul dintre autorii raportului.

În plus, decalajul de bogăție ar putea stimula un exod între trei și șase milioane de ucraineni către alte națiuni europene, în căutarea unor salarii mai mari și a securității muncii.

"Dacă media scade, înseamnă că unele regiuni ale UE care se află în prezent în cea mai joasă categorie ar putea trece în categoria regiunilor în tranziție, iar unele regiuni în tranziție ar putea trece în categoria regiunilor mai dezvoltate", a declarat Darvas pentru Euronews.

"De asemenea, am constatat că actualele țări din UE ar obține cu aproximativ 24 de miliarde de euro mai puțin din fondurile de coeziune, pur și simplu din cauza impactului mecanic al Ucrainei".

Darvas a remarcat că majorarea bugetului ar fi "relativ modestă" și, prin urmare, "fezabilă", dar a insistat că proiecțiile sunt strict "ipotetice", întrucât se așteaptă ca blocul să-și regândească regulile interne și procesul decizional înainte de a se extinde și mai mult spre est.

Pe lângă analiza implicațiilor financiare ale aderării Ucrainei, raportul a prezentat și o serie de sugestii politice care ar asigura o aderare mai ușoară.

De exemplu, Bruegel recomandă ca blocul comunitar să ofere un proces de extindere treptată, care să permită Ucrainei să beneficieze progresiv de avantajele UE, cum ar fi eliminarea tarifelor de roaming și posibilitatea de a efectua plăți în euro.

Acest lucru ar stimula, la rândul său, Kievul să se angajeze să realizeze reformele majore necesare pentru a debloca toate cele 35 de capitole ale negocierilor de aderare.

Însă, avertizează Bruegel, tranziția ascunde un risc mai mare: Ucraina, odată intrată în interiorul blocului, ar putea la un moment dat să cadă în regres democratic, așa cum a fost cazul Ungariei și Poloniei.

Oficialii de la Bruxelles au cheltuit o energie mare pentru a încerca să limiteze declinul statului de drept în aceste două state membre, mergând până la înghețarea fondurilor UE.

Blocajul care a necesitat mult timp a inspirat, de asemenea, modificări ale cadrului de extindere, făcând din capitolul privind drepturile fundamentale primul și ultimul care va fi închis și adăugând un principiu de reversibilitate pentru a opri discuțiile în cazul în care un candidat își inversează progresul.

Darvas recunoaște că punctul de plecare al Ucrainei este "foarte, foarte slab", deoarece țara se confruntă cu o calitate slabă a guvernanței, cu niveluri ridicate de corupție și cu influența înrădăcinată a oligarhilor. Legea marțială în curs de desfășurare a modificat echilibrul de putere între instituții și încă nu este clar când se va încheia și ce efecte va avea în urma ei.

"Problema crucială este ce se întâmplă cu statul de drept și cu democrația în Ucraina", a declarat Darvas. "Aceasta este o sarcină dificilă, dar depinde în primul rând de Ucraina".

Conștient de o posibilă întoarcere în sens invers la Kiev, raportul sugerează că UE ar trebui să inoveze și să conceapă noi dispoziții juridice care pot garanta respectarea drepturilor fundamentale înainte și după aderare. Aceste instrumente ieșite din comun ar putea fi incluse în tratatul de aderare pe care Ucraina l-ar semna cu blocul comunitar și ar fi ratificate de toate parlamentele naționale.

În acest tratat "ar trebui să existe o clauză conform căreia, dacă țara nu îndeplinește anumiți indicatori de referință în timp ce este membră a Uniunii Europene, atunci drepturile sale de vot pot fi suspendate într-un mod mult mai rapid decât este posibil în prezent în UE", a declarat Darvas, referindu-se la procedura articolului 7, care a fost activată doar împotriva Ungariei și Poloniei, dar niciodată nu a fost dusă la etapele sale cele mai radicale.

"De asemenea, accesul la fondurile UE ar putea fi suspendat într-un mod mult mai rapid. Așadar, cred că există o opțiune legală pentru a proteja mai bine UE de regresul statului de drept și de corupție."