România primește cei mai mulți bani din istoria ei pentru infrastructura medicală. Cum crede un expert că ar trebui investiți

Toate aceste lucruri ar putea să dispară din sistemul românesc de sănătate în câțiva ani, dacă autorităţile vor fi capabile să atragă banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, pe scurt, PNNR.

„România este în fața celei mai mari infuzii financiare din istoria ei, dedicată sănătății și marea majoritate sunt bani gratuiți. Trebuie doar să îi atragem”, spun experții în politici de sănătate.

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „Este foarte dificil să practici o medicină corectă, la nivelul anului 2022, în clădirile actuale, oricât de mult le-ai remachia, să spun așa. Nu există spațiile potrivite pentru aparatură, nu poți să realizezi anumite circuite. Să vă dau un exempu concret: în foarte multe dintre spitalele din emisfera nordică, tot modelul de îngrijiri medicale este cu totul altfel conturat decât la noi în România. Ce înseamnă asta? În România te internezi într-o secţie a unui spital și începi să faci excursii: excursie la etajul 1 să faci o radografie, excursie la etajul 2 să-ți iei analize de sânge, excursie la etajul 5 să te vadă un medic de altă specialitate și tot așa.”

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „În medicina modernă, modelul acesta este complet diferit: pacientul stă la el în salon și cei care vin să îi facă investigaţiile sunt medicii și asistentele. Doar dacă există o aparatură care nu poate fi deplasată, se va duce el. În România se vorbește de mulți ani că pacientul trebuie să stea în centrul sistemului de sănătate. Dar dacă ne uităm în concret, nu este așa. Pacientul se învârte după sistem, nu invers. În clădirile actuale și cu infrastructura actuală este foarte greu să organizezi spitalul de așa manieră.”

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „Știți de ce spitalele cele mai bine dotate din punct de vedere al echipamentelor sunt spitalele universitare? Pentru că cele mai multe Universități de Medicină și Farmacie au înțeles cât de important este ca în echipa de conducere să nu fie doar medici. Ai nevoie și de economiști și de administratori și de manageri de proiect și de oameni care știu să atragă finanțări europene. Atragerea de finanțare europeană este practic o meserie în sine. Nu e simplu, e complicat, ai nevoie de oameni dedicați pentru asta. Există spitale în țară în care managerul a fost atât de lucid încât să aducă un om pentru asta. Sunt spitale care nu sunt fanion într-o regiune, dar au reușit să atragă fonduri. România este în fața celei mai mari infuzii finaciare din istoria ei dedicată sănătății, marea majoritate sunt bani gratuiți. Foarte mulți bani dedicați sănătății. Trebuie să fie atrași.”

Liliana Curea: Care sunt șansele de reușită ale acestui proiect?

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „Dacă vorbim despre componentele mai mici, cele legate de aparatură de exemplu, sunt destul de optimist. Pentru că asta depinde de spital, iar oamenii sunt foarte interesați să atragă așa ceva. Mai sunt alte trei componente: Prima este componenta legată de infrastructură mare de sănătate (construit de spitale, renovare de spitale). Autorităţile, nici centrale, nici locale, nu au suficientă capacitate tehnică. Trebuie să fie mult mai flexibile și legislația să le permită să fie mai flexibile în a atage specialiștii care știu să facă asta. Degeaba autoritățile locale spun că au făcut un spital micuț, atunci când e vorba de a construi de la zero un spital judeţean, cu sute de paturi, este mult mai complicat. Ai nevoie de ingineri, de arhitecți specializați în planificare medicală, de experți în aparatura medicală.”

Liliana Curea: Dar astfel de profesioniști nu vin pe orice salariu.

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „Tocmai de aceea spun că este nevoie de flexibilizare astfel încât proprietarii proiectelor să poată atrage astfel de proiecte. În caz contrar, peste opt ani, poate și mai repede, pentru acele spitale noi vom avea mereu probleme cu faptul că un anumit etaj nu a fost proiectat cum trebuie, un anumit set de echipamente medicale nu a fost achizionat cel mai potrivit, că avem o secție extraordinar dotată pentru o patologie, dar nu avem pacienți în regiunea respectivă. Acum se proiectează toate aceste lucruri și este foarte importat să o facă cu cap, ţinând cont de nevoile reale ale oamenilor, nu de ambițiile unui profesionist sau altul. Trebuie să ne mișcăm repede și în acest domeniu graba strică treaba. Oamenii au impresia că un spital se construiește la fel de ușor ca o casă ori ca un bloc. Nimic mai fals.”

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „Pentru prima dată în ultimul secol avem bani. Ei există, sunt granturi combinate cu împrumuturi. Avem banii să ne refacem infrastructura spitalicească. Avem medici care știu ce să ceară, avem inclusiv specialiști ingineri, arhitecți. Ei există. În România într-un număr mai mic, dar această piață a muncii este oricum internaționalizată. Lipsește doar a patra piesă din puzzle: o autoritate publică care să fie suficient de flexibilă încât să poată folosi toate aceste avantaje și să nu așteptăm ani în șir, pentru că riscăm să pierdem acești bani sau și mai rău să construim spitale care nu sunt proiectate cât mai bine.”

Liliana Curea: Celelalte două componente al PNNR?

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „Mai este componenta legată de reforme. Aici sunt mai degrabă de un pesimism moderat, pentru că statul român nu a fost niciodată foarte dornic de reformă. Există în PNNR două componente legate de reformă, care ar avea potențialul să producă o schimbare majoră. Una este cea legată de resursele umane din sănătate. România este că o găină grasă fără cap, avem mulți absolvenți, avem mulți medici, dar avem cel mai scăzut număr de medici pe cap de locuitori din Uniunea Europeană - noi și polonezii. De ce, pentru că nu a existat până acum un cap. Și această reformă asta vrea să facă: să pună acest cap, să-l implementeze, să se construiască centre de simulare serioase ca în Vestul Europei și așa mai departe.”

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „O altă componentă este așa-numitul fond de calitate al spitalelor, unde pentru prima dată se pun la dispoziție niște bani, care ar urma să fie oferiți sub formă de premiu, de bonusuri, acelor echipe medicale care reușesc să-și îmbunătățească calitatea actului medical, măsurând lucrul acesta așa cum se măsoară în Uniunea Europeană. Ar fi prima dată în România când medicii, asistentele și echipele medicale ar fi recompensate că-și fac treaba mai bine.”

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „Ultima componentă este cea digitală. Există fonduri considerabile pentru digitalizarea sistemului medical. Gândiţi-vă ce ar trebui să se întâmple ca toate sistemele electronice din spitale să fie interconectate între ele. Este nevoie de o colaborare a actorilor privați din IT, cu Ministerul Sănătății, cu Ministerul Digitalizării, cu coordonatorii locali ai spitalelor pentru ca totul să se întâmple armonizat. Este complicat, sper să nu se întâmple ce s-a întâmplat în 2010 cu prima încercare de digitalizare. Dar, acești bani nu pot fi cheltuiți oricum. Există niște reguli foarte stricte și instituțiile europene sunt foarte atente la felul în care se cheltuie acești bani.”