În ultimii ani, infarctul apare tot mai des la tineri. Boala de inimă de care trebuie să avem grijă
Your browser doesn't support HTML5 video.
Practica medicală arată, însă, că poate fi și un semn al unui infarct. Inclusiv la această categorie de vârstă.
Dr. Smărăndiță Lăcău, medic primar radiologie: ”Dacă un pacient de 23 de ani ajunge la spital cu durere în piept, acum 10 ani te-ai fi gândit la o miocardită, acum există infarct la 23 de ani. Infarctul a devenit frecvent la vârste mici și cam egal femei- bărbați”.
Miocardita este o infecție a mușchiului inimii – numit miocard. Poate apărea după orice viroză puternică. Dar și după infecția virală COVID-19. De ce?
Dr. Oren Iancovici, medic cardiolog: ”El, prin sistemul lui, atacă orice celulă din corp, atât prin sistemul vascular atacă acest micodat, este extrm de vascularizat, trece non stop single. S-a constatat că la tineri sunt mai multe miocardite la 30-40 de ani, decât de la 60-70. Inima nu se mai contractă în mod normal, începem să obosim”.
Când structura mușchiului cardiac - numit miocard - suferă, e afectat automat și sistemul nervos al inimii. Și apar palpitații. Inima bate mai repede, bate neregulat.
Trebuie să mergeți la cardiolog. Tratată rapid, infecția nu lasă sechele.
Infecția mușchiului cardiac se poate manifesta și cu durere acută în piept. Același simptom ca în cazul infarctului.
Hipertensiunea poate apărea la orice vârstă
Din păcate, în ultimii 10 ani, infarctul la vârste foarte tinere poate apărea din cauza epuizării. Se numește burnout și a fost recunoscut drept boală de către Organizația Mondială a Sănătății.
Dr. Smărăndiță Lăcău, medic primar radiologie: ”Apar niște cicatrici care pot fi vizualizate prin rezonanță magnetică pe o secvență specială. Aceste cicatrici sunt diferite în cazul unui pacient care a suferit un infarct și a unui care a avut miocardită”.
Vă mai atragem atenția asupra unei situații constatate la categoria tânără de vârste. Se numește hipertensiune netratată. Și se constată înainte de vârsta a doua. Nu dă simptome. Dar provoacă, în lipsa tratamentului, pagube iremediabile. Chiar în mușchiul cardiac. Iată cum. Dr. Elisabeta Bădilă, medic primar cardiolog: ”Imaginați-vă că avem ca un perete rigid în fața inimii, iar eu, inima, trebuie să înving presiunea din fața mea ca să pot să arunc sânge în față. Dacă eu depun un efort mare va trebui să mă adaptez și să îmi îngroș pereții ca să pot să fac acest efort foarte mare. Hipertensiunea nu e tratată, că nu e cunoscută, inima își găsește procese de adaptare, ajunge să își îngroașe pereții în timp, devine ineficientă”.
Inima își îngroașă pereții inițial. Boala se numește hipertrofie ventriculară stângă. Are drept capăt de linie insuficiența cardiacă, adică inima nu mai este în stare să irige tot organismul.
Hipertensiunea arterială poate apărea la orice vârstă. De aceea, tensiunea se verifică de două ori pe an. Boala, odată diagnosticată, are nevoie de tratament toată viața.