Când nu reacționăm bine la un aliment avem intoleranță sau alergie? Despre acest subiect, la „Doctor de bine”
Când nu reacționăm bine la un aliment avem intoleranță sau alergie? Vorbim despre reacții diferite ale sistemului imunitar. Analizele specifice vor face diferența, iar tratamentul este țintit.
Simona Rotaru, biolog: „Unul din produse poate fi mărul gustare mea de la 11. Compusă din acest măr să nu facă bine. Peste câteva ore începe balonarea, se umflă. Aceasta e reacția la intoleranța organismului”.
Intoleranța alimentară înseamnă lipsa unor enzime din aparatul digestiv. Organismul nu e capabil astfel să digere corect anumite tipuri de alimente. Pot apărea crampe, balonare, uneori diaree.
Simptomele sunt limitate la nivelul aparatului digestiv. Simptomele depind de cantitatea pe care o consumați. Iată un exemplu clar.
Doctor Brândușa Petruțescu, medic imunolog: „Intoleranța la lactoză este extrem de frecventă. Consumăm o linguriță, două de lapte, nu avem probleme, dar la o cantitate mare de lapte apar probleme. Nu mai poate fi metabolizată lactoza, deci o problemă la nivel intestinului, unde se află enzima care metabolizează lactoza. Apar diareea, dureri, balonare”.
Acestea nu sunt, însă severe. Alergia la un aliment implică reacția sistemului imunitar la acel aliment. Vorbim despre un răspuns aberant.
Reacțiile severe apar indiferent de cantitatea consumată. Alergia la alimente poate apărea chiar și la cea mai mică expunere. Spre exemplu, în cazul unei alergii dovedite la gluten, pot apărea reacții nu doar la pâine, ci și la glutenul din alte produse cum ar fi medicamente, ruj sau înghețată.
La urme din aliment poate apărea chiar șocul anafilactic, care are nevoie de urgență de adrenalină auto-injectabilă.
Brândușa Petruțescu, medic imunolog: „Riscul vital e mai mare la alergii decât la intoleranță, dar și frecvența în populație e mai mică, cam de 10 ori mai mare”.
Medicul imunolog face diferența și tot acesta va indica tratamentul corect.
