Când ni se face foame s-ar putea să ne fie doar sete. De ce apare această confuzie

Ne uităm spre creier şi vedem centrul foamei şi pe cel al setei unul lângă altul. Copiii care nu beau apa suficient sunt cei mai predispuşi să confunde senzaţia de foame cu cea de sete. Educaţia hidrataţii începe din copilărie. Un pahar - la 3-4 ore. În mod normal. Dar fără apă multă după efort mare. Prof. univ. dr. Ştefan Voicu, Facultatea de Chimie Aplicată: „Inima lucrează pe un echilibru între sodiu şi potasiu. Eu dacă beau multă apă după efort, dilez brusc acești ioni în tot organismul. Şi e rău.” După un efort, puţină apă şi treptat. Şi iar un pahar la 3-4 ore. Pur şi simplu. În sezonul infecţiilor respiratorii virale, pe lângă medicaţie vă vine în ajutor hidratarea. Prin febră, pierdem apă. Prin tuse se pierde apă, dar şi prin secreţii. Prof. dr. Mihaela Bălgrădean, spitalul Marie Curie: „Se hidratează şi agresează organismul punându-l în condiți în carei, odată cu pierderea apei, nu se mai oxigenează foarte bine țesuturile şi intră în condiţie de hipoxie.” Adică în condiţii de lipsa de oxigen. Când apa din organism scade, inima începe să bată extrem de repede. Iar pierdem apă. Prof. dr. Mihaela Bălgrădean, spitalul Marie Curie: „Acționează prin tahicardie, prin creșterea bătăilor inimii, iar în condiţiile icrele sunt foarte multe, din nou se pierde apă, deci e un moment care vine să agreseze ceea ce se întâmpla anterior.” Bate inima prea repede, respiraţia devine şi mai accelerată. Și iar pierdem apă. Este o reacţie în lanţ. Prof. dr. Mihaela Balgradean, spitalul Marie Curie: „În condițiile în care putem să facem această hidratare pe cale orală, trebuie să o facem este vorba de un necesar de lichide şi după aceea e nevoie de încă o cantitate de lichide pe care trebuie să o dăm în plus pentru a compensa aceste lichide. Tahicardia, adică bătăile prea rapide ale inimii, cer control medical de urgenţă.