Alex Dima: „Niciodată n-o să dau Crăciunul meu, să mă duc să stau cu Moşul în Laponia”

Ultima oprire, în satul natal, l-a făcut pe Alex să retrăiască momente emoţionante, dar şi amuzante, din copilăria lui de poveste.

ALEX D.: „Mă uitam la bunica şi se deschideau cerurile. Bucătăria aia care avea câţiva metri pătraţi se transformă într-un întreg univers, cu luminile alea, cu mirosul ăla de mâncare.”

OANA A: „Şi Crăciunul are mirosul ăla pentru tine, probabil.”

ALEX D.: „Eram protejaţi de dealuri... Eu, ani de zile, n-am ştiut că după dealurile alea mai există ceva. Te uitai... şi ştiai că până acolo este lumea”

OANA A: „Dar erai fericit, ţi-era suficient.”

ALEX D.: „Minunat era!”

Deşi Alex e încântat de stilul de viaţă al nordicilor şi şi-ar dori ca Sara, fetiţa lui, să studieze acolo, spune cu convingere că sărbătorile se simt cu adevărat doar acasă.

ALEX D.: „Niciodată n-o să dau Crăciunul meu, să mă duc să stau cu Moşul în Laponia. O să mă duc în Laponia, dar... ori înainte, ori după. Crăciunul e aici, acasă.”

OANA A: „Ce te face fericit?”

ALEX D.: „Acum... copiii mei. Când mă uit la copiii mei... mă încarc cu bucuria şi minunăţia pe care le văd în ei. Sunt surse de fericire pentru mine.”

Alex visează să se retragă la bătrâneţe în locurile natale, la Pietroasele, acolo unde i-ar plăcea să construiască, pe bucata de deal pe care o are, un loc pentru a-i primi pe cei care vor să se bucure de frumuseţile zonei.