Cum îşi aleg primarul cetăţenii germani. Dezbateri şi consultări pentru marile proiecte

Vi le-am prezentat pe toate la precedentele alegeri, în campania „Vrem primar, model european”.

Nemții, olandezii sau francezii, de exemplu, știu cum să-i tragă la răspundere pe aleși dacă nu lucrează în folosul lor. Și noi putem proceda la fel, prin votul nostru de duminică.

În țările moderne, indiferent cine ajunge la primărie găsește soluții pentru oameni și cheamă în sprijin comunitatea.

La Freudenberg, în Germania, de pildă, edilii și comunitatea lucrează împreună să conserve patrimoniul cu care pot fi atrași turiștii.

Nicole Reschke, primarul orașului Freudenberg: "E o slujbă cu normă întreagă? E mai mult de atât, petrec cam 60 de ore pe săptămână, muncind pentru localitate, dar știam despre ce este vorba!".

Citește și

De ce sunt importante alegerile locale. 19 milioane de români, așteptați duminică la vot

Competiția pentru fotoliul de primar nu e nici concurs de frumusețe, nici despre cine-i cel mai carismatic sau are cel mai mult tupeu.

E despre acel edil gospodar care poate aduna în jurul său un nucleu, o echipă de profesioniști care să vină cu soluții concrete pentru comunitate.

Altfel, ne e mai confortabil să ne lamentăm că mai bine se fac și la noi lucruri în 10, 15 sau 30 de ani, decât deloc? Trebuie să mergem la vot!

Edilii nemți sau olandezi au reușit performanța de a construi autostrăzi pentru biciclete și au transformat localitățile în zone cochete în care pietonii și bicicliștii au acces facil.

Bernd Vöhringer, primarul orașului Sindelfingen: "Vom încerca să atragem și mai multe companii, este o regiune dinamică, în plină dezvoltare".

Gunter Czisch, primarul orașului Ulm: "Am obținut un spațiu comun, cum zicem noi, fără semne de circulație, fără semafoare, am obținut un loc nou, în care nu exista nici zebră, nici trotuare".

La noi, parcările sunt mai degrabă în trafic. Pistele pentru biciclete de pe trotuare sau de pe asfalt sunt blocate.

Ar trebui să știm pe cine votăm, dar și ce așteptări avem de la alesul nostru. Asta dacă vom și găsi un partener de dialog.

În alte țări civilizate, toți cetățenii sunt consultați cu privire la proiectele majore din localitate.

Gândiți-vă bine câți dintre candidații pe care îi aveți în față vor face asta când ajung primari.

Gheorge Dobrescu, arhitect: "De fapt, este o obsesie a instituțiilor de oraș și în general, grija de om!".

Când nu mergem la vot, îi lăsăm pe alții să decidă în locul nostru. În Occident, votul pentru primărie nu este dat candidatului, ci mai degrabă programului și proiectelor cu care vine în fața oamenilor.

Imaginează-ți că e ca și cum ți-ai lăsa propria locuință în grija unei persoane străine, acest ales.

I-ai lăsat cheile și i-ai permis să se ocupe de eventuale modernizări. Vezi ulterior dacă îți place cum iese și pe ce s-au dus banii.

Străinii merg la vot la fiecare scrutin și participă la dezbaterile privind transformările din localități.

Reprezentant primărie: "Oamenii pot să stea aici, pe trepte, și pe cealaltă parte pot fi organizate evenimente, chiar montată o scenă".

Există foarte multe modele, există atâtea soluții care pot fi aplicate și în comunitățile românești, acolo unde va exista și voință.

Și mai este un amănunt important – trebuie văzut care dintre candidații pentru fotoliul de primar va face această meserie mai mult din spirit civic și mai puțin din dorința de acces către sfere de influență.

Un primar și echipa sa trebuie să răspundă nevoilor cetățenilor. Și nu îi dăm lui votul, ni-l dăm nouă, copiilor, bunicilor, prietenilor noștri și comunității.