Țările europene vor fi obligate să reabiliteze zonele verzi distruse. Unii cred că agricultura va fi astfel grav afectată

În prezent, o lege națională prevede că aleșii locali trebuie să curete malurile răurilor, sau terenurile pe care sunt aruncate gunoaie, doar că amenzile sunt prea mici, iar prevederile ignorate.

Pe viitor, o lege votată de Parlamentul European vine cu obligativitatea ca în următorii șase ani, primarii să reamenajeze 30% dintre zonele verzi distruse. Până în 2030, în România, trebuie refăcute multe dintre zonele degradate, fie că vorbim de păduri, pajiști sau luciu de apă. Site-urile natură 2000 au prioritate. Totodată, gradual, trebuie redate circuitului natural spatiile industriale dezafectate. Țara noastră a susținut această lege, dar cât de pregătită este să o aplice este altă discuție.

Legea a fost propusă de Comisia Europeană în iunie 2002 și face parte din strategia de refacere a naturii distruse din interiorul Uniunii Europene, un plan ambițios, pe termen lung. Comisia a venit și cu cifre care arată că 80 la sută dintre habitatele naturale sunt degradate și că avem nevoie de aceste măsuri, dacă vrem să devenim rezistenți în fața încălzirii globale, a cărei efecte le simțim cu toții.

Legea pentru restaurarea naturii s-a lovit de critici din partea a sute de europarlamentari, care cred că agricultura va fi grav afectată. Au argumentat prin faptul că fermierii nu și-ar putea folosi terenurile cum trebuie pentru că ar trebui aduse, parțial, la forma de dinainte de exploatare și de folosirea pesticidelor. Vlad Gheorghe, europarlamentar: „Legea este diluată față de propunerea inițială, nu a trecut chiar tot ce-a propus comis Europeană în același timp trebuie să spunem este o pauză pentru terenurile agricole pentru că avem o problemă cu războiul din Ucraina și trebuie să nu punem în pericol zona de agricultură." Diana Culescu, Asociația Peisagiștilor: „Nu vorbim aici despre a lua zone în detrimentul zonelor de producție, de mancare. Există foarte multe spații care pot fi renaturalizate sau reabilitate astfel încât natura să revină în acele locuri. Un exemplu sunt malurile apelor care la noi au fost betonate, e adevărat că este foarte costisitor, dar nu este imposibil. Un alt exemplu sunt zonele industriale care pot fi reabilitate foarte simplu pentru e putea reveni în rețeaua verde a oraselor.” În privința orașelor, legea impune municipalităților să crească anual procentul de spații verzi. Ținta orientativă este de 45 la sută pentru 2030.

Citește și

Şedinţa de Guvern, întreruptă din nou, pe fondul neînţelegerilor din coaliţie privind noua lege a pensiilor

Nicu Ștefănuță, europarlamentar: „Vine legea asta de la Bruxells care nu te mai lasă să tai spațiile verzi din oraș spațiile verzi. Dacă n-ai spații verzi, mor mai devreme, așa cum este în București, unde bucureștenii mor cu 10 ani mai devreme decât cei din Madrid, dacă știți, din cauza poluării. Trebuie să mergi spre cel puțin 30 m² de spații verzi verde în orașe." Țările Uniunii trebuie să restaureze cel puțin 30% din zonele de habitat acoperite de noua lege până în 2030, 60% până în 2040 și 90% până în 2050.