Șefa Comisiei Europene anunță reguli fără precedent în criza energiei care riscă să arunce Europa într-o gravă recesiune

Ursula von der Leyen propune reducerea consumului de electricitate, mai ales la orele de vârf, plafonarea profiturilor companiilor din energie și o contribuție de criză pe care ar trebui să o achite cei care au afaceri cu petrol, gaze și cărbune care fac acum profituri uriașe. „Este greșit să faci profituri record de pe urma războiului și pe spinarea consumatorilor”, spune șefa executivului european. Ministrul Energiei de la noi anunță că în România au fost luate deja primele măsuri.

Șefa Comisiei Europene a anunțat măsuri excepționale

Îmbrăcată în culorile steagului Ucrainei, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, alături de soția președintelui ucrainean, a anunțat măsuri excepționale. Prima este reducerea consumului de energie la ore de vârf.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Propunem o plafonare a veniturilor companiilor care produc energie electrică la un cost redus. Aceste companii obțin venituri pe care nu le-au contabilizat niciodată, la care nici măcar nu au visat vreodată. În aceste vremuri este greșit să primești profituri record extraordinare beneficiind de război și pe spinarea consumatorilor”.

Marile companii de petrol, gaze și cărbune fac profituri uriașe, spune șefa Comisiei Europene, așa că ele vor plăti o contribuție de criză.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Propunerea noastră îi include și pe producătorii de electricitate pe bază de combustibili fosili să achite contribuția de criză. Așa vom reuși să strângem strângerea a mai mult de 140 miliarde de euro pentru ca statele membre să combată criza energetică”.

Șefa Uniunii Europene vrea și decuplarea prețului gazului de cel al electricității

Șefa Uniunii Europene vrea și decuplarea prețului gazului de cel al electricității, după ce nu s-a ajuns la un consens în privința plafonării prețului pentru gazele rusești.

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Noi am propus o plafonare mai largă, inclusiv a prețului gazului rusesc pe piața europeană. Dacă plafonăm doar o parte din piaţă şi cealaltă piaţă este lăsată liberă, există riscul să crească preţul celorlalte surse de gaz: gazul olandez, gazul românesc, gazul din Azerbaidjan”.

Claudiu Cazacu, specialist piețe internaționale: „Avem distorsiuni majore pe piață. Cred că, mai ales dacă nu vom avea situații ieșite din comun în privința temperaturilor foarte scăzute, va fi o iarnă relativ dificilă mai ales pentru cei cu venituri reduse, dar așa cum arată acum lucrurile acum s-ar putea să evităm scenariul cel mai negru”.

România, spune ministrul Energiei, este deja aliniată la măsurile anunțate de Comisia Europeană

România, spune ministrul Energiei, este deja aliniată la măsurile anunțate de Comisia Europeană. Instituțiilor publice li s-a cerut să vină în două săptămâni cu un plan de reducere a risipei, în vreme ce, de la 1 septembrie, Guvernul a decis că pragul de consum de electricitate până la care prețurile sunt plafonate să fie redus cu 15%, în cazul populației. La gaze a păstrat plafoanele anterioare, dar a impus o taxă specială producătorilor, furnizorilor și traderilor din energie pentru a finanța reducerile din facturi.

Pe de altă parte, propunerile Comisiei ar deschide calea spre modificări în schema de plafonare și compensare intrată în vigoare la începutul lunii, spun reprezentanți ai companiilor de energie.

Radu Burnete, reprezentant al Confederației Patronale Concordia: „Deja intuiam în ce direcție va merge Comisia Europeană. Odată ce le vedem detaliile cred va trebui să rediscutăm propria ordonanță de urgență dată pe 1 septembrie care ne-a cam dat peste cap”.

Anul trecut, gazul rusesc însemna 40% din totalul importat, iar azi e la mai puțin de 10%. O analiză a băncii americane Goldman Sachs aduce, însă vești bune. Specialiștii de peste Ocean estimează că prețurile angro ale gazului se vor înjumătăți de la 215 euro/MWh la sub 100 de euro până la finele lunii martie 2023, dacă va fi o iarnă obișnuită. Ajută și faptul că țările europene s-au grăbit să-și umple depozitele de gaze. România este apropape de pragul de 80%, nivelul minim cerut de Comisie.

Detaliile măsurilor din energie anunțate miercuri vor fi stabilite de statele membre la finele lunii.