Se anunță noi tăieri de costuri în administrațiile locale din țară. Sunt vizate direcțiile de asistență socială

În Bihor, Consiliul Județean vrea să externalizeze cea mai mare parte a serviciilor sociale. Acestea ar urma să fie preluate de organizații non-profit. Măsura a fost votată și este în dezbatere publică.

În judeţul Bihor, în acest moment, 14 din cele 54 de centre sociale ale autorităţilor sunt gestionate de organizaţii non-profit, adică 20%. Ţinta Consiliului Judeţean este să externalizeze două treimi.

Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor: "Un obiectiv important este să ne reducem costurile legate de funcţionarea acestor centre în care sunt îngrijiţi copiii, copii cu dizabilităţi, adulţi cu dizabilităţi şi aşa mai departe. În ultimii ani, costurile pe care le achită DGASPC-ul erau de 2-3 ori mai mari decât costul standard minim".

Autorităţile vor să plătească doar costul standard pentru fiecare persoană îngrijită, care porneşte de la aproximativ 14.000 de lei pe an şi poate ajunge la 68.000. În prezent, cheltuielile sunt şi de două ori mai mari, pentru că sunt adăugate şi salariile angajaţilor direcţiilor sociale, susţin responsabilii locali din Bihor.

Citește și

Marea Britanie ar putea închide frontierele în urma numeroaselor mutaţii ale SARS-CoV-2

Camelia Gaciu, director DGASPC Bihor: ”Ce va veni peste costul standard, vor avea contribuţie furnizorii de servicii sociale”.

Cheltuielile Direcţiei de Asistenţă Socială din Bihor au fost reduse cu peste un milion de lei pe lună, după ce au fost tăiate 200 de posturi.

Laurențiu Lazăr este implicat în activităţi caritabile de peste 20 de ani. În urmă cu 10 ani a preluat şi un centru pentru bolnavii cu scleroză multiplă din Oradea, gestionat până atunci de autorităţi.

Laurențiu Lazăr, preşedinte Asociaţia Filantropia Oradea: "Vine în beneficiul sistemului de asistenţă socială şi cred că va îmbunătăţi calitatea vieţii beneficiarilor, în primul rând, şi, apoi, va dezvolta, cât de cât, acest segment”.

Autorităţile vor organiza o licitaţie pentru externalizarea serviciilor, iar asociaţiile care vor câştiga contractele vor fi verificate periodic.

În Timiş, tot aparatul social numără 1.500 de persoane, inclusiv asistenţii maternali. Autorităţile locale au un parteneriat cu mai multe ONG-uri şi vor ca anumite servicii să fie preluate cu totul de asociaţii. Pentru ONG-uri ar însemna fonduri în plus. Acum 80% din bani vin din donaţii, restul de la stat.

Alin Nica, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş: "Avem parteneriate cu 27 de ONG-uri, care oferă servicii sociale, deci nu e niciun cost din partea CJ. Evident, cei despre care vom considera că nu mai avem nevoie de serviciile lor, vor putea să găsească de muncă în privat".

Herbert Grün, director executiv ONG: ”Finanţări sunt insuficiente, noi trebuie să ne aliniem la standardul minim de cost şi la standarde de calitate pentru aceste servicii pe care le facem”.

Şi Direcţia de Asistenţă Socială din Cluj-Napoca ia în calcul externalizarea anumitor servicii, tocmai de aceea în instituţie are loc acum un audit. Direcţia are peste 1.300 de angajaţi.