Roşiile româneşti cu gust ar putea reapărea în magazine. Unde sunt ţinute ultimele seminţe
Your browser doesn't support HTML5 video.
Iar noi vom putea găsi cât mai multă marfa românească inclusiv în magazine.
De la Staţiunea de Cercetare din Buzău pleacă în aceste zile către fermieri cu 20% mai multe răsaduri de legume româneşti față de anul trecut.
Şi Banca de Gene Vegetale din Suceava a onorat cât a putut comenzile de seminţe autohtone. Le-au făcut mai productive, dar şi mai rezistente la dăunători. În acelaşi timp îşi păstrează gustul şi calitatea nutriţională.
Costel Vânătoru - cercetător SCDL Buzău: "Cele mai cerute sunt tomatele de Buzău, vorbim de Buzău 1600, tomate Siriana, tomate cherry, tomate inima de bou, ardei de Buzău, soiurile tradiţionale clasice. Pătlăgele, vinete, drăgaică în special, hibridul Rebeca, dar pe lângă acestea aşa cum am spus şi momordica carenthia, castravetele amar, dovlecelul şarpe, spanacul urcător, pepenele de iarnă, salata picantă deci specii care au început să fie cerute de cultivatori şi sigur noi încercăm să le satisfacem dorinţa prin răsaduri şi seminţe."
Când apar în supermarketuri, legumele noastre dispar primele.
Dorin Camen, decan Facultatea de Horticultura şi Silvicutura Timişoara: "Există o cerere tot mai mare pe piaţa agroalimentară în ceea ce priveşte produsele româneşti".
Din păcate, datele din Strategia Naţională pentru sectorul legume - fructe pentru 2018-2020 arată că în România, suprafaţa cultivată cu legume a scăzut cu 60 de mii de hectare din 1989 încoace. O scădere a înregistrat şi suprafaţa acoperită cu sere, de la 5000 de hectare la doar 430.
Pe de altă parte specialiştii de la Buzău aşteaptă de mai bine de un an o hotărâre de guvern prin care să se înfiinţeze aici cea mai mare bancă de gene vegetale din România. În loc să fie ţinute într-un mediu special, o parte din seminţele vechilor soiuri româneşti stau în cutii de carton.