România ar putea avea un canal uriaș de irigații. Valoarea proiectului este de 3,5 miliarde de euro

Proiectul de lege a trecut deja de Senat. Viitorul canal ar urma să preia apă din mai multe râuri și din Dunăre pentru a iriga sute de mii de hectare agricole.

Până atunci, în lipsa unor proiecte hidrologice mari, 70% din teritoriul României rămâne afectat în diverse grade de perioadele de secetă prelungită.

Canalul Dunăre - Jiu - Olt - Argeș este gândit să preia apă din râurile Olteniei.

Deocamdată, traseul lui este sub formă de concept, însă, cel mai probabil, spun inițiatorii, ar porni din Mehedinți, din Drobeta Turnu-Severin, și ar străbate încă patru județe: Dolj, Olt, Vâlcea și Argeș. Ar fi cel mai important proiect de acest gen din ultimii 30 de ani.

Senatorul Ion Iordache, inițiator al proiectului: "Suma de 3,5 miliarde euro, este, cred eu, cea mai mare sumă care s-a stabilit vreodată prin lege pentru un proiect de investiții de la Revoluție până acum".

Citește și

România ar putea intra în Schengen, în decembrie, însă cu anumite condiții

Mai ales dacă ne gândim că seceta a măcinat anul acesta culturi întregi. Banii ar urma să fie alocați până în 2027.

Deputatul Nicolae Giurgea, initiator al proiectului: "Suntem obligați să ne apucăm de treabă, să nu credem că se vor mai întoarce anotimpurile care au fost odată, cu zăpadă și ploi din belșug/există zone în care nu a plouat de 50 de zile".

Dacă planurile merg bine, s-ar face economie și la energia care se consumă acum cu stațiile de pompare din Dunăre.

Pe de altă parte, deși construit în proporție de 80%, înainte de 1989, Canalul Dunăre - Marea Neagră - București este încă neterminat, iar acum se discută despre o altă etapă a finanțării.

Pe 15 decembrie, trebuie aleasă compania care să găsească soluția tehnică de a aduce planurile la zi.

Daniel Georgescu, director general Administrația Canalelor Navigable: "Trebuie să găsim o sursă de finanțare. La ultima actualizare făcută în 2013 spuneau că undeva la aproximativ două miliarde. Era bugetul Primăriei Capitalei pe trei ani de zile".

Din 2011 lucrările au fost sistate, iar de atunci întreaga zonă a intrat într-un proces de degradare.

Bucăți din infrastructură au fost furate, iar traseul navigabil de pe râul Argeș s-a distrus în timp.

Acum este nevoie de 7 milioane de euro pentru a duce la capăt acest canal. Avantajele nu ar fi doar în domeniul agriculturii.

Dacă oficialii de la Bruxelles vor finanța acest proiect, Bucureștiul ar putea fi legat de Marea Neagră, dar și de alte orașe care au porturi la Dunăre. Artera navigabilă ar fi cea mai rapidă și ieftină și, în plus, am putea dezvolta o linie de croaziere turistice din capitală până în Delta Dunării.

Iar un alt proiect care își așteaptă finalizarea, canalul Siret - Bărăgan, se mișcă în ritm de melc. Ar trebui să traverseze județele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și ar putea iriga mai bine de 500.000 de hectare de teren arabil.

În realitate, însă, din cei aproape 200 de kilometri ai construcției, au fost dați în folosință doar cinci, în 2018. Ce-i, drept, cu mare fast.