NATO va înființa un grup de luptă permanent în România. Va fi condus de francezi

Galerie foto

NATO şi-a însărcinat comandanţii militari să stabilească detaliile pentru desfăşurarea de grupuri de luptă în flancul sud-estic al Alianţei Nord-Atlantice drept răspuns la acumularea de trupe ruse la frontierele Ucrainei, a declarat miercuri Jens Stoltenberg, relatează Reuters, DPA şi AFP.

"Miniştrii au decis să dezvolte opţiuni pentru a întări şi mai mult apărarea şi descurajarea NATO, inclusiv să ia în considerare înfiinţarea de noi grupuri de luptă ale NATO în centrul, estul şi sud-estul Europei", le-a spus secretarul general al NATO jurnaliştilor după încheierea reuniunii miniştrilor apărării din ţările aliate, la Bruxelles, conform Agerpres.

"Comandanţii noştri militari vor stabili acum detaliile şi vor raporta în termen de săptămâni", a adăugat el.

Grupuri noi de luptă, dacă vor fi aprobate, vor fi desfăşurate în România şi în regiunea Mării Negre, a precizat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă.

"Ne-am sporit într-un mod defensiv prezenţa în est şi luăm în considerare să o sporim şi mai mult. România este gata să găzduiască un grup tactic, Franţa este gata să-l comande, şi mai mulţi aliaţi vor să participe la această forţă multinaţională, dar nicio decizie definitivă nu a fost luată", a mai spus Stoltenberg, potrivit AFP.

Secretarul general al NATO a spus că "Rusia a demonstrat voinţa de a utiliza forţa pentru a constrânge alte ţări".

"Noua normalitate este că Rusia a demonstrat că este cu adevărat dispusă să conteste principiile fundamentale ale securităţii noastre", a adăugat el.

Chiar dacă trupele ruse se vor retrage acum, evenimentele recente au arătat că NATO trebuie să ia în considerare schimbări pe termen lung în distribuţia sa de forţe în Europa, a apreciat şeful Alianţei Nord-Atlantice.

El a precizat însă că NATO poate dovedi faptul că Rusia nu şi-a retras trupele de la frontierele Ucrainei cu imagini din satelit. "Informaţiile pe care le prezentăm sunt confirmate şi de surse deschise, de imagini provenite de la sateliţi comerciali", le-a spus Stoltenberg jurnaliştilor.

România a cerut să fie a cincea ţară din flancul estic al NATO care să aibă pe teritoriul naţional un grup militar al alianţei, denumit prezență militară avansată, în fapt, prezență militară permanentă. Franţa şi-a asumat rolul de ţara care să conducă acest batalion, deci, din cei 1.000 de soldaţi străini, care vor veni cu armament propriu, 300 vor fi francezi.

Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO: ”Franţa ar putea reedita în România operaţiunea Lynx din Estonia. Asta înseamnă pe lângă prezenţa permanentă a militarilor NATO, ca Franţa să trimită, ca în ţara baltica 12 tancuri Leclerc, 8 maşini blindate de luptă ale infanteriei, 21 de blindate uşoare, 2 blindate ale geniştilor plus echipament auxiliar logistic, de tractare şi reparaţii”.

Bogdan Aurescu, Ministrul de externe: "Niciun cetățean român nu trebuie să se teamă de o implicare a României într-un conflict militar, pentru că acest lucru nu se va întâmpla. Dar în egală măsură trebuie să fim pregătiți pentru un conflict”.

Ministrul nostru de externe a făcut aceste declaraţii în fața parlamentarilor care l-au chemat la discuţii despre poziţionarea României în criza de la graniţă. Mesajul vine la 12 ore, de când la Washington, preşedintele SUA Joe Biden a anunţat că toţi membrii Alianţei vor fi apăraţi, în cazul în care situaţia va degenera.

Joe Biden, Preşedintele Statelor Unite al Americii: "Statele Unite și NATO nu sunt o amenințare pentru Rusia. Ucraina nu este o amenințare pentru Rusia. Dar nu vă amăgiți: Statele Unite vor apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO cu toată forța. Un atac împotriva unui stat NATO este un atac împotriva tuturor. Iar angajamentul SUA față de Articolul 5 (al Cartei NATO) este sfânt".

În iulie 2016, la doi ani de la anexarea Crimeei, la summitul NATO de la Varşovia, Alianța a aprobat aşa-numita prezență militară avansată. 7 luni mai târziu, Polonia, Letonia, Lituania şi Estonia primeau militarii din alte state NATO pe teritoriul lor. În această săptămână se împlinesc exact cinci ani de când trupele staţionate permanent asigură securitatea acestor patru ţări sub conducerea altor 4 ţări cu armată puternică: SUA, Canada, Germania şi Marea Britanie.

În România, pe lângă acest batalion sub comandă Franceză, care se va instala în câteva luni, Italia asigură poliţia aeriană cu 4 avioane de luptă, Germania a trimis şi ea alte trei avioane Typhoon, iar Statele Unite avioane F-16, la baza aeriană de la Feteşti.

Tot în ţara noastră, se afla de câţiva ani 1.000 de militari americani la Mihail Kogălniceanu. Lor li s-au alăturat, săptămâna aceasta, încă o mie din aceeaşi armată, trimişi cu blindatele Stryker, direct din Germania, de la unitatea lor de infanterie mecanizată.

Mai adăugăm 120 de americani, care operează scutul anti-rachetă de la Deveselu şi alţi 100 de militari ai Statelor Unite, care operează la baza aeriană de la Câmpia Turzii dronele MQ9 Reaper.

În comparaţie cu România, în Polonia, de exemplu, care găzduieşte şi ea un scut anti-rachetă, numai numărul soldaţilor americani, trimişi să protejeze tara, se apropie de 10.000.