Primul pas pentru reforma migrației și azilului în UE, după acordul dintre Italia și Germania. Ce urmează

Acordul detaliază măsurile de reducere a presiunii asupra țărilor de frontieră ale UE, care se confruntă cu un număr ridicat de solicitanți de azil. Se deschide astfel calea pentru reformarea normelor europene în materie de azil, după aproape 10 ani de încercări eșuate.

În urma discuţiilor purtate în ultimele zile la nivel de ambasadori, statele membre UE au ajuns la un acord referitor la regulamentul privind situațiile de criză și de forță majoră în domeniul migrației și azilului. Acesta e menit să furnizeze un răspuns european în caz de aflux masiv de migranţi într-o ţară membră, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei refugiaţilor din 2015-2016. Acordul promite în special prelungirea duratei de detenţie a migranţilor la frontierele externe ale UE de până la 40 de săptămâni.

În cazul unui aflux "masiv" şi "excepţional" de migranţi, se aplică un regim mai puţin protector pentru solicitanţii de azil, pentru a simplifica...expulzările.

Acordul prevede, de asemenea, o declanşare rapidă a unor mecanisme de solidaritate faţă de un stat membru ce se confruntă cu acest aflux, în special sub forma mutării solicitanţilor de azil sau a unei contribuţii financiare.

Guvernul Austriei a anunțat în repetate rânduri că nu va fi de acord cu primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen, cât timp sistemul european de migrație și azil nu este reformat profund.

Dar cancelarul german Olaf Scholz şi-a reiterat chiar miercuri seară susţinerea pentru Bucureşti şi Sofia, cu ocazia primirii şefului guvernului bulgar.

Olaf Scholz, cancelarul german: „Sunt convins că Bulgaria și România își au locul în zona Schengen. Germania și-a asumat un angajament în acest sens și vom continua să facem demersuri, necontenit, pentru că sunt întrunite condițiile necesare”.

Acordul politic dintre statele membre deschide calea pentru negocieri intre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, care se anunță dificile. La votul de ieri, Polonia și Ungaria au fost împotrivă, în timp ce Austria, Cehia și Slovacia s-au abținut.

Margaritis Schinias, vice-președinte Comisia Europeană: „Suntem în criză de timp. În câteva luni vor fi alegeri. E nevoie ca Pactul să fie convenit înainte ca europenii să meargă la urne. Vă îndemn ca, imediat ce avem lumină verde de la Consiliul European, să adoptați reforma în acest mandat.

Dar, dacă izbândim, vom demonstra că Europa poate face bloc comun în jurul acestei teme atât de importante pentru cetăţenii noştri.”

După ce negocierile vor fi încheiate, Uniunea Europeană va adopta un regulament obligatoriu pentru toate statele membre.