Poveștile ucrainenilor care fug în România, ca să scape de război. „Suntem înconjurați de ruși. Nu știu ce vor face cu noi”

Joi, până la ora 16, peste 5.000 de oameni trecuseră granița către România. Cu doar o zi înainte de invazie, ONU avertiza că un război în Ucraina ar genera o criză umanitară de proporții! Sute de oameni au luat bacul spre țara noastră, din localitatea Orlivka, regiunea Odessa. Acolo este punctul de trecere a frontierei peste Dunăre, spre Isaccea. Azi-noapte, mașinile se întindeau pe un kilometru și aproape toate aveau numere de Ucraina. Bărbat: „Am plecat la ora 9 dimineața. Dar acești bărbați au plecat la 3. Pe cele două drumuri - Palanka și Karolino-Bugaz - trebuia să iei decizia pe ce drum o iei. Pe drumul spre Karolino-Bugaz cineva a zis că au căzut rachete.” Tânăr: „Venim din Odessa. Majoritatea dintre noi suntem studenți străini. Toată ziua am condus până aici, a durat destul de mult chiar dacă drumurile nu au fost blocate. Acum doar stăm aici așteptând să ne ia feribotul către România.” Disperați, unii refugiați au parcurs pe jos ultimii kilometri spre graniţa cu România. Şi la Punctul de Trecere a Frontierei de la Sighetul Marmației a fost o noapte plină pentru vameși. Femeie: „Am stat la vamă 10 ore, am lăsat maşina şi am venit pe jos. A stat în mașină săracul, de aia ne-am decis să lăsăm mașina acolo și să plecăm.” Mulţi au lăsat în urmă oameni dragi, pe care nu știu dacă-i vor mai revedea vreodată. Reporter: „Unde mergeți?” Maria: „Vedem, cred că Timișoara.” Reporter: „Pe cine ați lăsat acasă?” Maria: „Soacra, bunica... Am auzit că iau bărbații în armată, ne-am speriat și am venit.” Anuța: „Suntem înconjurați de ruși. Nu știu ce vor face cu noi. Nu știu ce va fi. Familia mea pleacă în Cehia. Plecăm care pe unde putem la muncă ca să trăim Eu mă întorc în Ucraina. Nu știu ce voi face." Oana Alexandrescu, româncă aflată în Ucraina: „Pe străzi sunt tancuri, mașini militare, armată, în jurul orei 2 avioane au survolat cerul, nu se vedeau pentru că era înnorat. Eu nu vreau copilul meu să treacă prin asta, să audă ceva, atât vreau, să ies din țara asta.” La Siret, în Suceava, pompierii și autoritățile locale au început să instaleze o tabăra mobilă pentru refugiați, pe stadion. Acolo se pot adăposti 200 de persoane care vor avea încălzire, lumina, paturi şi o bucătărie. Dan Sauciuc, viceprimar Siret: „Militarii sunt pregătiți, sunt aduse containere, după cum vedeți, suntem în zona de siguranță a taberei de refugiaţi.” Vasile Avram Ostaciuc, asociația Fight For Freedom: „Au fost momente grele, sunt oameni disperaţi familii cu copilaşi foarte mici care plâng când întâmpina frigul.. nu ştiu unde să meargă. Sunt familii care au primit alte familii întregi la casele lor.” 85 de studenți ucraineni de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, se pot considera norocoşi. Războiul i-a prins în România. Dar se gândesc cu groază la ce se întâmplă acasă. Adrian Codreanu, student din Ucraina: „De neamuri, de restul care sunt acolo sunt îngrijorat.” Reporter: „Te gândești să te întorci în Ucraina?” Adrian Codreanu, student din Ucraina: „Nu. În momentul ăsta nu.” Mai mulţi dascăli de la Universitatea din Ismail au cerut sprijin de la colegii români. Ar vrea să vină şi ei la Galaţi. prof. Alexandru Nechifor, prorector al Universității Dunărea de Jos Galați: „Suntem pregătiți să îi primim, să le oferim cazare, masă, asistență medicală, eventual asistență psihologică, pentru că trec prin această perioadă grea.” La unele puncte de trecere a frontierei, traficul a fost ieri dublu față de o zi obișnuită.