Piața muncii duce lipsă de măcelari chiar înainte de sărbători. Cei care știu meserie preferă să lucreze în străinătate
Your browser doesn't support HTML5 video.
Ca să acopere golul, administratorii angajează la rândul lor străini, în special din țările arabe.
Călin lucrează în domeniu de 30 de ani. Când a ajuns în străinătate, știa deja meseria de măcelar.
Călin Drânda, măcelar: „Erau școli profesionale. Chiar după revoluție se făceau cursuri de calificare. Pe urmă fiecare și-a găsit postul de muncă, după terminarea abatorului. Am lucrat 6 ani în Germania, apoi în Franța, tot în măcelărie. M-am întors pentru familie”.
La măcelăria din Cluj are și un ucenic, un tânăr din Turkmenistan fără experiență. A terminat facultatea de Geografie în oraș și s-a angajat acolo pentru că avea nevoie de bani. Un măcelar trebuie să știe foarte bine anatomia animalelor, să lucreze rapid și eficient. Iar salariile nu sunt mici. Dar cu toate că patronii sunt dispuși să angajeze oameni fără cursuri sau experiență, posturile rămân neocupate.
Ioan Papi, inginer tehnolog: „S-au desfințat multe școli profesionale. Se găsesc tot mai greu, iar cei mai mulți care sunt vechi aleg să plece în străinătate. Condițiile acolo sunt mai bune ca aici”.
Ovidiu Istrate, manager măcelărie: „Cel mai bun exemplu este de la noi din afacere. În jur de o mie de euro salar net, bani în mână. Un om profesionist care aduce plus valoare. Acum avem o echipă de 11 persoane, iar mai mult de jumătate sunt străini. Turcia, Siria, Țările Arabe”. Peste hotare, un măcelar iscusit poate câștiga și triplu față de cât ar primi în țară. Melania Pop, manager dezvoltare internațională: „Începe de la 1800 de euro și crește până la 2400-2500, în funcție de țară. Dacă vorbim de țările nordice, unde salariile și beneficiile sunt oricum mai mari, crește. Avem foarte multe cereri, din foarte multe țări din Europa”. La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, studenții încă fac practică în măcelărie, dar în afara celor care au planuri să plece în străinătate, puțini sunt interesați să continue studiul în domeniu.
Andrei Borșa, profesor Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca: „Indiferent de specializare, ei trebuie să învețe toți pașii”. Paul Cordea, inginer de producție: „Am învățat tot ce ține de partea de producție. Pe partea de carne, panificație, măcelărie. Am colegi care au planuri să plece”. În multe orașe din țară se țin cursuri de calificare în slujba de măcelar, contracost. Dar cei care le urmează sunt prea puțini pentru a acoperi cererea.