Peste 1.500 de blocuri și clădiri publice vor fi consolidate prin programul european "Valul de renovări”

Banii - peste 2 miliarde și jumătate de euro - vin prin Planul Naţional de Redresare şi Reziliență. După reabilitare, clădirile vor avea un consum de energie mai mic, iar locatarii vor plăti mai puțin la întreținere.

Această clădire istorică din Centrul Vechi al Capitalei construită în 1937, care a găzduit vestitul Club al Studenților de la Arhitectură, dar și teatrul Godot, este acum acoperită de schele. Va fi consolidată și reabilitată termic.

În total, prin "Valul de renovări" municipalitatea va moderniza 17 clădiri simbol pentru Capitală, cum ar fi blocul Rosenthal, teatrul Bulandra sau muzeul Tătărescu. Primăria Capitalei ar urma să primească aproximativ 57 de milioane de euro.

Răzvan Munteanu, Director AMCCRS: „O dată avem partea de consolidare care să ducă imobilul dintr-o clasă de risc seismic 1 în clasa de risc seismic 3. Iar din perspectiva eficienței energetice, vorbim despre componente de izolare ale fațadelor. Schimbarea elementelor vitrate, izolare de terase, izolare de subsoluri, schimbare de instalații, montare de panouri fotovoltaice acolo unde este posibil”.

În Sectorul 4, 201 blocuri de locuințe sunt cuprinse în programul de rabilitare termică. Dintre acestea, pentru 86 au început lucrările de renovare energetică. Un exemplu este acest bloc pentru care lucrările au început în lună martie și vor fi finalizate într-o lună, maximum 2. Pentru alte 50 de imobile lucrările sunt aproape încheiate.

De asemenea, în program sunt incluse și 12 unități de învățământ pentru consolidare și rebilitare termică. Bugetul atras este de 1,588 miliarde de lei cu TVA.

Aproape 1600 de cereri au fost aprobate pentru care s-au și încheiat contractele de finanțare. Pentru 183 de proiecte au început deja lucrările care sunt finanțate prin Planul Naţional de Redresare şi Reziliență Programul, adică peste 2 miliarde de euro, iar 600 milioane de euro sunt alocați din bugetul național.

Adrianei Iftime, directorul general al Patronatului Societăților de Construcții: „Evident rezultatul pe care îl vedem în factura care a scăzut cu circa 40% de procente. Un alt aspect care înseamnă modul în care arată un oraș. Se refac fațadele care altfel nu ar fi putut fi să fie rezugravite”.

Însă reprezentanții asociațiilor de proprietari susțin că lucrările nu sunt făcute să reziste.

Radu Opaina, Federaţia Asociaţiilor de Proprietari din România: „Nu se obține ceea ce se dorește, practic suntem în față unui fenomen care o să vedeți în timp nu va produce efecte pozitive, va produce efecte negative”.

Lucrările de renovare energetică trebuie să fie finalizate până pe 30 iunie 2026.