Pescarii români pot prinde mai mult calcan, începând de anul viitor

Cota este cu o treime mai mare decât până acum.

O porție de calcan, pe coasta Mediteranei, într-un restaurant bun, costă 50 de euro. România va continua însă să și importe calcan din Spania și China, pentru a acoperi cererea de pe piață internă.

Calcanul pe plită cu sare sau prăjit este preferat de cei mai mulți dintre clienți. Nu are prea multe oase, iar carnea este ușor dulce și bogată în fosfor și fier.

O porție de 100 de grame se vinde în restaurantele de la noi cu prețuri cuprinse între 30 și 35 de lei.

Citește și

Ce au păţit marinarii turci prinşi cu focuri de armă când braconau calcan în Marea Neagră

„Tranșăm porția necesară, încingem plită, punem sare de mare sau sare grunjoasă, îl punem pe patul de sare. Când este gata calcanul trebuie să se dezlipească singur de pe grătar, trebuie să aibe o crusta maronie", ne spune un bucătar.

Pescarii români și bulgari puteau prinde până la finalul acestui an câte 57 de tone de calcan, cantitate care nu acoperea cererea destul de mare de pe piața internă, mai ales în sezonul estival. Românii îl preferă celui de import pentru că nu este de crescătorie.

„Se pescuiește puțin și, când este căutat, nu este pe piață", spune Gabriela Dragomir, un manager de pescărie.

În lipsa peștelui autohton, cherhanalele erau obligate să cumpere calcan proaspăt sau congelat din China sau din Spania, iar prețul unei porții este aproape dublu.

„Mărirea cotei de calcan va aduce un plus afacerii pescarilor. Ca preț final pentru cumpărător, prețul se situează cam la 10 euro per kilogram în România, un preț mic față de celelalte țări. Spre exemplu, în Turcia costă între 25 și 50 de dolari. În Uniunea Europeană costă peste 20 de dolari", a declarat președintele Federației Ropescador, Sorin Mănăilă.

Specialiștii de la Institutul Național Grigore Antipa susțin că noua cotă de pescuit nu va afecta populația de calcani din Marea Neagră.

Ecosistemul își revine, iar braconierii turci, care puneau cea mai mare presiune pe cota populația din apele comerciale românești, au fost ținuți în ultimii ani sub un control destul de strict.

Creșterea cu 32% a cotei de pescuit nu înseamnă însă că vom și exporta.

„Deocamdată lucrurile cunosc o ușoară tendință de ameliorare, așa cum întreg ecosistemul Marii Negre cunoaște un proces de ameliorare", a declarat directorul Institutului "Grigore Antipa" Constanța, Simion Nicolaev.

Potrivit Comisiei Europene, deși România are deschidere la mare, este mai dependență de importurile de produse din pește decât multe alte țări europene.

De exemplu, în 2017, importurile au crescut cu 16%, ajungând la peste 100 de milioane de euro.

În timp ce românii trimit în afară doar midii și rapane, mănâncă din străinătate macrou, somon, ton, păstrăv, hering, sturuioni, calcan dar și crap, șalău sau somn.

În România, consumul anual de peste pe cap de locuitor a ajuns la 7 kilograme la finalul anului trecut, mult mai puțin față de media europeană, care este de 23 de kilograme.