Pericol pentru turiștii de pe litoralul românesc, după lărgirea plajelor. La ce trebuie să fie atenți

Ca să evite noi tragedii, specialiștii au realizat un studiu care analizează curenții, pentru a face o hartă de risc. Zonele vor fi semnalizate cu panouri de avertizare.

Când intră în apă, turiștii trebuie să fie foarte atenți la valuri, dar și la curenții marini. Cei periculoși se deplasează în direcția opusă țărmului, tăind liniile valurilor și sunt mai puternici la suprafața apei.

De cele mai multe ori, acești curenți se formează în Eforie și Costinești

De cele mai multe ori, acești curenți se formează în Eforie și Costinești, unde, de altfel, se înregistrează și cele mai multe cazuri de înec.

Florin Tătui, cercetător Universitatea București: „Se petrec în condiții de spargere foarte violentă a valurilor. Sunt niște curenți de suprafață care sunt foarte frecvenți în timpul verii și atunci sunt foarte periculoși pentru turiști.”

Însă și porțiunile de lângă mal ascund pericole, mai ales că astfel de curenți se formează acolo unde sunt breșe ale topografiei submarine.

În zona Mamaia, unde s-au largit plajele, acum intrarea în mare este bruscă

În nordul litoralului, de exemplu, în zona Mamaia, unde s-au largit plajele, acum intrarea în mare este bruscă și, de cele mai multe ori, apa adâncă.

În multe locuri s-au format și șanțuri, care sunt întreținute de curenții care se formează în mod natural.

Glicherie Caraivan, geolog: „S-a modificat configurația plajei, inclusiv configurația regimului de curenți. Pe plajele lărgite s-a insistat, zic eu, din păcate, numai pe lărgirea suprafeței de uscat pe care poate turistul să își pună șezlongul, prosopul. Nu s-a creat plaja de echilibru pentru că o plajă are o parte subaeriană și o plajă submersă. De aceea, când cobori acum, te duci în apă, dintr-odată crește adâncimea.”

Florin Tătui, cercetător Universitatea București: „Sunt ca niște dune de nisip submerse. În Mamaia, din câte știu eu, sunt două bare submerse, prima la o adâncime de un metru și a doua tot așa, vorbim de creastă undeva la doi metri, șanțul dintre ele automat având o adâncime mai mare, undeva la doi metri jumate, trei metri.”

Adrian Balba, biolog marin: „Va mai dura câțiva ani până când nisipul, inclusiv din acela dus de pe mal, se va retrage și va umple golurile formate în larg.”

Până atunci însă se lucrează la lărgirea plajelor în zona de sud a litoralului. O firmă olandeză se ocupă de proiect.

Cu ajutorul unui remorcher, barja de dispersie așează în mod controlat nisip pe fundul mării pentru a crea o pantă lină în zona de îmbăiere.

Pe suprafața de plajă nouă, de 50 de hectare, panta lină pentru intrare în apă se va extinde până la aproape 400 de metri.