Peisaj dramatic lăsat în urmă de hoții de lemne. Pădurea replantată de la Ghimbav nu s-a prins, din cauza betonului

În Munții Făgăraș, zeci de hectare au fost rase ilegal, iar mai bine de zece ani, terenul a rămas golaș. Abia acum se plantează puiet, datorită unei fundații, dar va mai trece multă vreme până când vom avea acolo pădure. Așa arată acum pădurea de salcâmi din Apele Vii, din Dolj. La tot pasul sunt astfel de cioturi, lăsate în urmă de hoți. Costel Budure, proprietar pădure: „Acum 7-8 ani în urmă ne duceam și găseam câte 15-20 de arbori. Nu am făcut o medie, dar cam 30 la sută s-a furat.” Și în 2017, pădurea a fost ciuntită de topoare și au rămas porțiuni întinse fără arbori. Paul Rădulescu, președinte executiv al Asociatiei Proprietarilor de Pădure Apele Vii: „Am organizat patrule de pază noaptea, s-au organizat percheziții și am confiscat lemnele și s-au întocmit dosare penale.” Legea spune că proprietarii trebuie să reîmpădurească terenul defrișat în cel mult 2 ani de la tăiere, ceea ce nu se întâmpla însă mereu, mai ales că persoanele responsabile nu sunt de găsit. Sorin Banciu, secretar de stat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: „În 2016, la ultima estimare, 1 la sută din suprafața de padure a României nu era regenerată la timp sau a fost regenerată cu specii pioniere, cu mesteacăn, cu specii care nu au valoarea necesară.” Și în Munții Făgăraș, zeci de hectare de pădure au fost rase ilegal în anii 2008 - 2010. Mai bine de un deceniu, nimeni n-a mișcat o mână să replanteze codrul distrus. Mihai Zotta - director de conservare Fundația Conservation Carpathia: „În momentul când o suprafață din asta se dezgolește brutal se schimbă condițiile climatice, înghețuri târzii, geruri, vânturi puternice și pădurea practic este greu să își revină". Abia acum, Fundația Conservation Carpathia a reușit să cumpere terenurile și plantează mii de puieți de fag, brad, paltin și molid. Pentru a ajunge la maturitate, pădurile vor avea nevoie de cel puțin șapte ani, spun specialiștii.