Bucureștiul se transformă. Piața Constituției va deveni zonă pietonală. Se construiesc noi pasaje, poduri și parcări

Galerie foto

Capitala a depus 37 de proiecte care ar urma să modernizeze şi să transforme complet oraşul: pasaje şi poduri noi, parcări subterane, piste de biciclete şi linii noi de troleibuz şi tramvai. În total, proiecte în valoare de 8 miliarde de lei, din cele 50 puse la bătaie în cadrul programului. Consilierii generali au votat în unanimitate toate cele 37 de cereri de finanţare pentru proiecte de infrastructură. Astfel, 50 de km de şosele cu linii de tramvai ar urma să fie reabilitate, iar alte linii de troleibuz şi tramvai să fie extinse, inclusiv prin Piaţa Unirii, unde acum este doar bandă de autobuz. În plus, staţiile ar urma să fie modernizare cu afişaj electronic. Sunt incluse şi proiecte rutiere în zone nevralgice, precum Prelungirea Ghencea sau Pasajul de la Doamna Ghica. Bani sunt ceruţi şi pentru semaforizare inteligentă şi modernizarea malului Dâmboviţei, pentru a deveni zona de promenadă. Iar o mare parte din proiecte, încă de pe vremea administraţiei Oprescu, au fost scoase din sertar şi actualizate, adică Planul Integrat de Dezvoltare Urbană sau PIDU, care vizează centrul Bucureştiului.

Unul dintre proiecte se referă reamenajarea Pieţei Constituţiei. Actuala parcare ar urma să fie mutată în subteran, unde ar avea locuri peste 1.000 de maşini, iar aici la suprafaţă ar urma să fie un spaţiu pietonal uriaş. Doar acest proiect costă peste 200 de milioane de lei. În plus, ar urma să fie construite şi poduri noi peste Dâmboviţa, cu mai multe zone pentru pietoni.

Nicușor Dan, primarul Capitalei: „Bucureştiul trebuie să schimbe cumva matricea de circulaţie, în sensul de a avea mai mult transport public, mai puţine maşini parcate şi pe prima bandă şi pe trotuar şi mai mult biciclete şi pietonal şi acest traseu PIDU este un traseu care pune în valoare mai multe zone din zona centrală.”

Piste de biciclete sunt prevăzute însă doar în zona centrală. Marian Ivan, Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România: „Celelalte proiecte care nu fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, zona centrală, nu pomenesc absolut nimic despre infrastructură pentru biciclete şi benzile dedicate transportului public, ceea ce demonstrează că practic primăria nu are o strategie de dezvoltare a infrastructurii dedicate transportului alternativ.” Cu un buget total de 50 de miliarde de lei, programul de investiţii Anghel Saligny a fost şi motivul pentru care s-a rupt coaliţia de guvernare. Reproşurile USR de atunci au fost că distribuirea banilor s-ar face pe criterii politice. Deşi au votat pentru, consilierii generali au cerut şi acum transparență. Cosmin Smighelschi, consilier general USR: „Am discutat cu partenerii de alianţă din cadrul consiliului general, PNL și PMP, şi dorim să avem o supraveghere strictă. Plănuim un proiect de hotărâre de consiliu pentru a avea o raportare atât în ceea ce priveşte cheltuirea banului public, cât şi desfăşurarea efectivă a proiectelor, să ştim că se întâmplă, în cazul în care vor fi primiţi aceşti bani.” Întâi, Ministerul Dezvoltării va analiza proiectele depuse de primarii şi apoi se va decide care vor primi finanţare.