Năsui: Statul nu creează valoare, sectorul public trebuie să învețe de la cel privat. Statul îți ia jumătate din salariu
”Statul nu creează valoare. Valoarea este creată de cei care muncesc, de antreprenori care preiau riscuri, care alocă un capital, iar statul trebuie să-i ajute pe oamenii aceștia să aibă cât mai puține poveri. Sunt de părere că sectorul public trebuie să înveţe de la cel privat. În privat există motorul unei economii sănătoase. Noi, la minister, trebuie doar să asigurăm infrastructura, astfel încât fiecare antreprenor să investească în ce sector doreşte şi să îşi desfăşoare activitatea fără prea multe bariere. Cu cât eşti mai mic, cu atât trebuie ca statul să te lase mai mult în pace, astfel încât să poţi să creşti, iar ulterior să poţi duce o povară fiscală, dar şi o reglementare mai mare. Aceasta este filosofia pe care doresc să o promovez”, a spus Claudiu Năsui la un eveniment al Organizației Femeilor Antreprenor din cadrul Uniunii Generale a Industriașilor din România (OFA UGIR), organizat la Poiana Brașov.
Ministrul Economiei a pledat pentru introducerea ”celei mai ample măsuri fiscale de la cota unică încoace”: reducerea impozitării pe salariul minim.
”Semnalul într-o piață liberă este prețul, iar prețul muncii îl reprezintă salariul. Or, dintr-un salariu, statul îți ia jumătate. În esență, faptul că noi, statul luăm jumătate din salariul minim este o supraimpozitare a muncii, comparativ cu standardele europene. Suntem lideri în Europa la impozitarea salariului minim, ceea ce ne creează o serie de probleme, inclusiv aceea că noi ne golim țara de forță de muncă. Pentru că noi avem forță de muncă, numai că ea nu muncește în România, ci afară!”, a recunoscut ministrul Economiei.
Mirabela Miron, președinte OFA UGIR a atras atenția asupra unei carențe naționale: ”România se confruntă în continuare cu provocarea unei dezvoltări dezechilibrate, a surmontării unor decalaje regionale și chiar intra-regionale considerabile, cu reluarea exodului de forță de muncă (resimțit extrem de dur de către cei din horeca, în acest sezon estival). Recent, am aflat că al doilea oraș al țării ca populație nu mai este Cluj-Napoca, ci Londra, unde locuiesc și muncesc legal peste 350 de mii de români; în plus, doar în Marea Britanie avem aproape un milion de conaționali. Structurile asociative ale mediului privat trebuie să pună, mai mult ca oricând, presiune pozitivă asupra statului și trebuie să se implice în mod activ în această revoluție cu care suntem cu toții datori generațiilor viitoare”.
Paul Ene, secretar de stat în ministerul Economiei, a recunoscut că, venind din mediul privat, are o imagine destul de proastă despre administrația publică și că este nevoie de o schimbare radicală a mentalității.
”Nu poți să pui oameni care au lucrat toată viața în administrația publică, să analizeze un plan de business, ei neștiind ce înseamnă o firmă, în viața reală. Și atunci este evident că lucrurile merg greu, mai ales când aceste proceduri sunt făcute de funcționari publici, pentru că ei nu au experiența necesară”, a declarat Ene.
Teleman: ”Greșeala este cea mai bună școală”
Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a mărturisit că a parcurs crizele sanitare și stările de alertă, respectiv, de urgență, ca orice alt antreprenor, fiindcă activa în mediul privat la acel moment: ”Într-o noapte s-a schimbat totul. Ne-a lovit ca un tsunami! Și atunci, ce-am făcut? Ne-am dus către oameni: oamenii trebuie să fie pe primul loc. I-am liniștit că o să avem grijă de ei, indiferent ce s-ar întâmpla”.
Ministrul Teleman a susținut că își propune să democratizeze achizițiile publice, pe partea de IT: ”Democratizare înseamnă crearea acelui sentiment de încredere pentru antreprenori, că pot fi furnizori către statul român. În narativul popular, există ideea că informatizarea s-a făcut cu anumite grupuri de firme”, a afirmat ministrul.
Ciprian Teleman a evidențiat importanța digitalizării și transformarea digitală pentru un business, cum trebuie să ne raportăm la competiție și cum abordăm inovația: ”Natural, noi nu avem o lejeritate a inovației. Suntem crescuți în modelul: ”Trebuie să fii de zece. Dacă ești de 9, ai greșit! Avem inhibiții la a greși. Și de aici mai departe, este un drum îngust, de pe care nu ieșim! Ori, știți foarte bine, ca antreprenori: greșeala este cea mai bună școală!”, a mai spus ministrul Cercetării.