Ministerul Digitalizării vrea să elimine ghișeele cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce mai prevede proiectul

Galerie foto

Sunt doar câteva dintre planurile ambițioase pe care responsabilii din Ministerul Digitalizării le anunță odată cu lansarea Strategiei Naționale pentru Inteligența Artificială.

Totuși proiectul nu prevede câte locuri de muncă ar prelua Inteligența Artificială nu are termene clare și nici instituții, care să îl implementeze. Lansat în dezbatere fără un anunț public, proiectul privind Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale pentru următorii patru ani se întinde pe mai bine de 130 de pagini. Printre altele, Ministerul Digitalizării și-a propus combaterea dezinformării, monitorizarea traficului, dar și îmbunătățirea serviciilor publice. Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării: ”Ce va face această automatizare, procese repetitive le va elimina – decât să scrie o chitanță de mână un funcţionar sau să tasteze la o tastatură, o să ai un soft care să facă acest lucru. Funcționarul va putea să se ocupe cu mai multă atenţie de cazurile care au nevoie de mai multă atenţie”. În paralel, se lucrează și la cloud-ul guvernamental, programul de digitalizare a administrației. Oficialii se feresc totuși să avanseze un termen clar pentru conectarea bazelor de date de la nivelul tuturor instituțiilor publice. În lipsa unui sistem integrat, românii pierd timp și sunt nevoiți să facă drumuri inutile. Totuși, autoritățile nu vorbesc de impactul pe care noua tehnologie îl poate avea pe piața forței de muncă. Oficialii evită să spună câte locuri ar urma să fie desființate sau ce planuri au pentru cei care vor fi înlocuiți de sistemele inteligente. Bogdan Manole, Expert Digital: ”Se pare că este o strategie ultra-optimistă ca să nu spun nerealistă din partea Guvernului României, în special prin ignorarea riscurilor și a situației în care se află Româniea. Pe partea de drepturile omului, sunt deja foarte multe exemple de inteligentă artificială care au dus fie la discriminare , fie la încălcarea dreptului la viață privată, la discriminare/proiectul de strategie tratează foarte lacunar aceste aspecte”. În plus, nu există o instituție desemnată să monitorizeze implentarea strategiei, așa cum autoritățile europene au cerut prin regulament. Nu este clar, spun specialiștii, nici felul în care vor fi integrate și vor funcționa tehnologiile de tip ChatGPT sau Copilot, adică acele aplicații concepute pentru a imita o conversație de tip uman, în timp real, pe baza indicațiilor utilizatorului. Strategia va fi adoptată prin hotărâre de Guvern.