Mii de cormorani ar putea intra în bătaia puștii, din septembrie
Your browser doesn't support HTML5 video.
Dacă proprietarii de ferme piscicole aplaudă inițiativa, ONG-urile din țară atrag atenția că decimarea cormoranilor nu este o soluție de durată.
Proprietarii de ferme piscicole din țară s-au plâns în ultimii ani că peștii din lacurile lor dispar din cauza cormoranilor. Iată ce spune acest antreprenor care are o pastravarie certificată ecologic în județul Cluj.
Ovidiu Oltean, antreprenor care are o pastravarie certificată ecologic în județul Cluj: „Singurul prădător cu care am avut probleme majore a fost cormoranul, care a găsit întodeauna modalitatea optimă prin care să ne atace. Dacă ajungem în vizorul cormoranului, până la trei sferturi din producția noastră poate să fie pierdută”.
În Satu Mare, pentru a alunga cormoranii, piscicultorii au montat plase de protecție în zona bălților, însă tot n-au avut succes.
Mihai Schita, manager de fermă piscicolă: „Dacă un astfel de cormoran mănâncă între 2-4 kg de pește pe zi și vorbim de ordinul sutelor sau miilor de păsări dintr-un stol, noi vorbim de zeci de tone de pește pagubă”.
Potrivit inițiatorilor proiectului votat în Parlament, pagubele provocate de cormorani sectorului piscicol se ridică la 20.000 tone de pește pe an. Informația este contrazisă categoric de ornitologii din țară.
Cristian Domșa, Societatea Ornitologică Română: „Nu poți să iei decizii de genul ăsta. În alte țări, evident, sunt foarte multe studii care arată care e exact populația de cormorani, ce se întâmplă, cât consumă cormoranul, care e presiunea pe care ei o exercită efectiv asupra sistemului de piscicultură. În România, din păcate, nu sunt. Sunt doar informări vagi, care nu aduc niciun fel de informație pe care să îți bazezi deciziile”.
În România sunt trei specii de cormorani: mari, mici și moțați. Decizia radicală vizează doar prima categorie.
Tamas Papp, Asociația pentru Protejarea Păsărilor Milvus, biolog: „Din păcate, vânătorii, de obicei, nu recunosc speciile și aceste două specii se aseamănă foarte mult și vor împușca foarte mulți cormorani mici, cum am văzut eu, personal”.
Cătălin Vrabie, Președinte Federației Vânătorilor din România: „Nu este o specie care să reprezinte interes din perspectiva recreerii, ci este o specie care prezintă un interes în principal din perspectiva înlăturării pagubelor pe care specia le produce. Vânătorii intervin acolo unde punctual este nevoie”.
Dacă documentul va primi undă verde de la președinție, sezonul de vânătoare ar urma să aibă loc anual, între lunile septembrie și februarie.