Medicii stomatologi, în vizorul ANAF. Motivul: 80% dintre dentiști nu declară, de fapt, toți banii pe care îi încasează

Sumele sunt extrem de mici, comparativ cu tarifele practicate în cabinete. În aceste condiții, angajații ANAF susțin că aproximativ 80% dintre dentiști nu declară, de fapt, tot ce încasează.

În multe cabinete stomatologice, o singură coroană ceramică poate să coste în jur de patru mii de lei, iar o plombă, câteva sute. În comparație cu prețul lucrărilor, veniturile dentiștilor par cel puțin modeste.

Potrivit ANAF, venitul net declarat de stomatologi în 2021 a fost sub 400 de milioane de lei. La Registrul Comerțului aveam înregistrați zece mii de dentiști în toată țara. La un calcul simplu reiese că fiecare a declarat că ar fi câștigat, în medie, doar puțin peste trei mii de lei pe lună.

Venituri declarate de cei care desfășoară activități în domeniul stomatologic

Citește și

Șeful ANAF, despre OMV Petrom și plata taxei de solidaritate. ”Nu putem să facem decât un lucru”

ANAF: 377.075.245 lei - venitul net 2021

9.959 stomatologi înregistrați ONRC

REZULTĂ:

Venit mediu anual / stomatolog: 37.862 lei

Venit mediu lunar / stomatolog: 3.155 lei

SURSĂ DATE: ANAF și ONRC

Șeful Fiscului susține că veniturile sunt mici, deoarece mulți dentiști nu ar declara tot ce câștigă.

Lucian Heiuș, președintele ANAF: „Din estimările noastre, se consideră că undeva la 80% nu declară integral veniturile pe care le realizează. Știți și dumneavoastră că de puține ori ați primit și bon”.

Reporter: De obicei primești bon fiscal?

Băiat: „Nu”.

Fată: „Nu cred că am primit vreodată, de fapt, de la stomatolog”.

Numărul profesioniștilor care desfășoară activități de asistență stomatologică

2019: 8.280

2020: 8.968

2021: 9.959

2022: 11.342

SURSĂ: ONRC

Tot datele oficiale arată că, în ultimii ani, numărul profesioniștilor din domeniul stomatologiei a tot crescut.

Ca să lămurească situația veniturilor, șeful Agenției Naționale de Administrare Fiscală declara anul trecut că instituția pregătește o campanie de informare și că nu exclude să treacă și la controale apoi.

Iulia Ise, medic stomatolog: „La mine ușa este deschisă, pot să vină oricând. Îmi plătesc taxele, toate sunt în regulă. Dăm chitanțe, dăm bonuri la toată lumea”.

Anul trecut, Fiscul i-a controlat și pe creatorii de conținut. Pe cei care nu și-au declarat integral veniturile, i-a somat să plătească. S-au strâns, în total, șase milioane de lei. Printre cei verificați a fost și Sânziana Negru. Aceasta a trebuit să achite penalizări de 300 de lei, pentru că a întârziat să declare taxa pe valoare adăugată.

Sânziana Negru, creator de conținut: „Evident că, în online, sunt fel și fel de tipologii de oameni. Și unii cred că lasă că merge și așa, sau lasă că nu mă prinde. O simplă postare pe Instagram, care poate să înceapă de la trei, patru sute de euro, până la trei mii de euro, să zicem, o postare”.

ANAF poate avea acces și la conturile bancare ale celor care activează în domeniul online. Astfel, inspectorii pot descoperi dacă declarațiile fiscale includ banii care le intră în conturi. Totuși, tranzacțiile față în față nu pot fi urmărite.

Lucain Fanea, economist: „În România, foarte multe persoane fizice lucrează la negru. Circuitul banilor cash e destul de ridicat, nu vorbim de o bancanizare mare a banilor, sigur că și pentru FISC e destul de greu să verifice oare ce sume de bani nu sunt fiscalizate”.

În vizor au fost și profesorii care fac meditații sau cei care oferă servicii de înfrumusețare în saloane sau la domiciliu. După ce mulți dintre ei au primit informări scrise de la FISC, unii au mers și au declarat integral cât câștigă.