Mai mult de două treimi din testările antidrog ale șoferilor din Iași dau rezultate fals pozitive. Care este explicația

Un procent de 68% din testările pe droguri, în trafic, ale poliţiștilor ieşeni de la Rutieră se dovedesc la Institutul de Medicină Legală (IML) fals pozitive, în condițiile în care procentul la nivel național este de mult mai mic, respectiv 38%, scrie Ziarul de Iași.

Informațiile sunt oferite chiar de IML, care vine și cu o serie de explicații pentru această situație incredibilă.

“Ca urmare a interesului public deosebit referitor la modul în care se realizează testările toxicologice în cadrul institutelor medico-legale din care ar reieşi cu precădere faptul că acestea infirmă, în urma analizelor probelor de sânge şi urină, unele testări rapide efectuate în trafic, precum şi a existenţei în mass-media a unor articole care au sugerat existenţa unor manipulări a acestor rezultate în cadrul instituţiilor medico-legale, atribuite în mod tendenţios şi fals Poliţiei Române, Consiliul superior de medicină legală, în colaborare cu reprezentanţi ai Poliţiei Române, a realizat o evaluare primară a datelor referitoare la rezultatele analizelor toxicologice din anii 2022-2023 realizate în cazul şoferilor la care în trafic a fost detectat un rezultat rapid pozitiv la droguri, constatând următoarele: rezultatele obţinute în cadrul laboratoarelor de toxicologie medico-legală din cadrul institutelor medico-legale au o variabilitate extrem de mare de la judeţ la judeţ şi de la an la an.

Motivele principale ale apariţiei acestei variabilităţi sunt reprezentate de modalitatea de testare în trafic - cel mai probabil tipul de aparat utilizat în testare, cu menţiunea că reprezentanţii Poliţiei Române au confirmat faptul că în momentul de faţă există proceduri de achiziţie care au drept scop înlocuirea aparatelor care au avut rate mari de rezultate fals pozitive, modelele de consum mult diferite în judeţe, procentul de cazuri fals pozitive fiind mult influenţat de tipul de substanţă la care testul rapid a ieşit pozitiv.

Citește și

Un tânăr băut și probabil drogat a intrat cu mașina într-un tramvai, în Timișoara. Avea o alcoolemie de 1,39

De asemenea, numărul (încă) redus de testări în anumite judeţe, ceea ce face ca procentele de rezultate fals pozitive să aibă o variaţie extrem de mare de la judeţ la judeţ. Cu cât numărul de testări într-un judeţ este mai mare, cu atât valorile rezultatelor fals pozitive tind să se apropie de media naţională”, au precizat cei de la Consiliul de Medicină Legală din România.

Una dintre cauze pentru rezultatele false este dată de tipul drogului, cannabisul sau cocaina având un procent (sub 20%) de rezultate fals pozitive mult mai mic, față de amfetamină sau benzodiazepine.

“Erorile raportate în studiile din literatura internaţională de specialitate sunt mai mari atunci când recoltarea în trafic se face în lipsa unui protocol înalt standardizat, erorile testelor rapide pe salivă putând creşte şi funcţie timpul scurs de la consum fie prea scurt, situaţie în care încă nu se excretă substanţa în salivă, fie prea lung, modificarea de pH a probei biologice, care poate modifica rata de excreţie sau inhiba activitatea enzimatică a glucozo-6 fosfat dehidrogenazei, care se regăseşte în testele de tip EMIT.

De asemenea, mai pot fi stimularea mecanică a secreţiei salivare, care scade rata de excreţie salivară a drogurilor, flora bacteriană, care modifică concentraţiile unor substanţe prezente în saliva, condiţiile de testare cum ar fi temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroşii, ultraviolet şi care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste”, mai precizează reprezentanţii IML.