Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Încep măsurătorile pe canalul Bâstroe, făcute de o navă ucraineană pe care se află și doi experți de la noi

Your browser doesn't support HTML5 video.

Marți încep măsurătorile pe canalul Bâstroe, cerute de România de la începutul anului.

Este anunțul făcut de Ministerul român al Transporturilor, după ce în luna februarie au apărut suspiciuni că șenalul navigabil ar fi fost adâncit de către ucraineni.

Lucru ce ar putea afecta grav ecosistemul Deltei Dunării, protejat de UNESCO. Dar care duce și la evitarea plății unor taxe către autoritățile române.

Măsurătorile cerute de România sunt făcute de o navă ucraineană, pe care se află și doi experți de la noi.

Asta după ce autoritățile de la București au suspectat că ucrainenii ar fi dragat canalul fără acordul României, pentru a trece pe acolo cu nave de marfă de mare tonaj, în detrimentul folosirii canalului Sulina.

Citește și
canalul bastroe
Grindeanu: Ucrainenii ne-au dat un „acord parţial” pentru începerea măsurătorilor pe braţul Chilia, nu și pe Bâstroe

Adâncirea canalului poate fi un pericol pentru ecosistemul Deltei, protejat de UNESCO, dar permite Ucrainei evitarea totală a spațiului fluvial românesc și implicit plata taxelor.

Romeo Soare, reprezentant AFDJ: „Înseamnă un braț situat între kilometrul 62 și 75, care înseamnă brațul Solomonov, care înseamnă canalul Bâstroe și care înseamnă sectorul kilometrul 11 - kilometrul 22. Sunt condiții speciale, e o zonă de conflict”.

România a primit în 17 martie acordul să înceapă acțiunile de măsurare numai pe porțiunea comună, adică doar între kilometrii 22 și 116 ai brațului Chilia, între localitățile Periprava și Pătlăgeanca. Însă este nevoie de o adâncime mai mare de 7 metri pe toată porțiunea până la porturile din Ucraina pentru ca navele cu pescaj mare să poată trece. Operațiunea s-a încheiat în 21 martie.

Autoritățile române nu au vrut să dezvăluie deocamdată care sunt rezultatele datelor colectate de pe brațul Chilia și nici dacă au fost sau nu făcute lucrări de dragaj.

Însă, surse din cadrul echipelor tehnice susțin că, până acum, toate adâncimile măsurate depășesc 7 metri. Ionel Scrioșteanu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor: „Avem o navă ucraineană desemnată pentru acest pachet, care efectuează măsurători. O singură navă, din acest motiv durează mai mult”.

La final, specialiștii din Ucraina și România vor face schimbul de date. Din martie 2022, traficul de mărfuri în cele trei porturi ucrainene de la Dunăre - Ismail, Reni și Ust-Dunaisk - s-a triplat. Peste 17 milioane de tone de mărfuri au fost exportate, dintre care 11 milioane de tone au fost cereale.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult