Cele trei componente pe care se bazează funcția de apărare a organismului. La ce ne ajută fiecare vitamină în parte

Persoanele născute prin cezariană, cei care n-au fost alăptați sau care au făcut timpuriu tratamentele cu antibiotice au o microbiotă săracă, de calitate inferioară. La fel și cei confruntați cu factori de disbioză precum stresul, malnutriția sau îmbătrânirea.

Pentru că în prezent știm: scăderea numărului și a diversității bacteriene din intestin predispun la apariția bolilor. Dacă reușim să corectăm disbioza și să creștem diversitatea florei intestinale, sănătatea ne va fi asigurată. Tubul digestiv este un ansamblu biologic complex deschis, ce intră în contact cu microorganismele din mediul exterior.

Pe lângă rolul de digestie și absorție, ecosistemul intestinal are și misiunea de a apăra corpul împotriva agresiunii agenților patogeni. Funcția de apărare se bazează pe 3 componente strâns legate între ele: microbiota intestinală, bariera de mucus și sistemul imunitar local. Buna funcționare a acestui sistem complex depinde în mod esențial de un al 4-lea element: nutrienții.

Starea de sănătate reprezintă echilibrul dintre ecosistemul intestinal și alimentație, în vreme ce dezechilibrul uneia dintre componente duce la modificări ale peretelui intestinal, inflamații, tulburări digestive, scăderea imunității și, în final, boală. Până în prezent s-a demonstrat că aportul optim de fibre alimentare este asociat cu o mai mare bogăție, stabilitate și diversitate a microbiotei intestinale.

Alimentația are un impact major în creșterea rezistenței la boli, pe deoparte contribuie la hrănirea microbiotei și pe de altă parte ne aduce nutrientii indispensabili pentru buna funcționare a sistemului imunitar. Însă mai mult decât nutrientii de bază (proteine, glucide, lipide), o importanță covârșitoare pentru sănătate o au micronutrienții.

Este vorba de vitamine, minerale, fitonutrienți și oligoelemente prezenți în cantități foarte mici atât în organism, cat și în natură/alimente. -vitaminele din grupul B, vitamina C și magneziu contribuie la reducerea oboselii și la funcționarea optimă a sistemului nervos -vitaminele din grupul B, vitamina A și C, cupru, seleniu și zinc contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar -vitamina C și E, cupru seleniu și zinc protejează celulele împotriva stresului oxidativ. Pentru o vedere bună și o piele frumoasă avem nevoie de vitamina A, iar oasele și mușchii au nevoie de calciu, magneziu și zinc.

În concluzie, un aport optim de micronutrienti este esențial pentru ca sistemul imunitar să funcționeze eficient. Zincul este un oligoelement major și fundamental pentru sănătate, el intervine în activitatea a peste 300 de enzime fiind cofactor a numeroase reacții implicate în răspunsul imun.

Vitaminele antioxidante C și E împreună cu oligoelementele (seleniu cupru zinc) neutralizează efectele negative ale radicalilor liberi cauzatori de oxidare și modulează funcția celulelor imunitare. Un aport adecvat al acestor micronutrienti, alături de vitaminele din grupul B și fier susține răspunsul imun. Suplimentele, probioticele imbogatite cu micronutrienti inversează răspunsul imunitar mediat prin anticorpi și favorizează mecanismele imune înnăscute, cu efect proinflamator.

Folosirea de suplimente de micronutrienti și probiotice direct implicate în funcțiile imunitare are ca scop acoperirea nevoilor zilnice recomandate persoanelor sănătoase, în felul acesta fiind posibile prevenția bolilor, scăderea frecvenței îmbolnăvirilor și/sau diminuarea severității simptomelor. Se numesc “imunobiotice” produsele care conțin atât culturi de bacterii cu efect probiotic, cat și micronutrienti de tipul zinc, seleniu, fier, vitamina C, D sau B. EFSA nu doar a autorizat această asociere, dar permite afirmații de tipul “suplimentele cu imunobiotice participă la buna funcționare a sistemului imunitar”- efect pe care nu-l poate asigura niciun medicament sau preparat din plante (fitoterapie).