Guvernul României anunță un plan național pentru sprijinirea ucrainenilor goniți de război. Ce presupune
Your browser doesn't support HTML5 video.
Refugiații vor fi ajutați să-și găsească o slujbă, o locuință și să aibă acces la educație și asistență sanitară.
Zora a venit în România la începutul lunii martie. Acum locuiește temporar într-un centru de refugiați din capitală.
În Ucraina, până să vină războiul, lucra ca inginer în industria energiei electrice, iar acum ia în calcul să rămână în țara noastră.
Zora: "Sunt sigură că pot să îmi găsesc un loc de muncă aici. Poate, dacă până la finalul lunii, situația va fi mai gravă în Ucraina, îmi doresc o locuință și niște bani, și bineînțeles, voi sta aici, pentru că sunt aproape de țara mea".
Pentru ucrainenii care, asemenea Zorei, se gândesc să se stabilească pe pământ românesc, autoritățile pregătesc un plan național care să le ușureze acomodarea.
Vor fi înființate șase grupuri de lucru care vor elabora programe pentru integrarea refugiaților, în diferite domenii, cum ar fi sănătate, educație, piața muncii şi locuințe. Două grupuri se vor ocupa de persoanele vulnerabile și copii.
Mădălina Turza, consilier de stat: ”Le-am oferit acces liber la sistemul nostru de sănătate, la sistemul de educație, la piața muncii. Acum suntem în faza în care trebuie să ne gândim pe termen mediu și lung pentru că, de exemplu, copiii ucrainieni nu doar să fie primiți în școală, ci cum adaptăm o serie de lucruri în școală astfel încât ei să poată beneficia de educație”.
Din cei peste 80 de mii de refugiaţi ucraineni care au rămas în România, 30 de mii sunt copii.
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului: ”Cetățenii ucraineni vin dintr-o țară care are un acord de asociere semnat cu Uniunea Europeană. Asta înseamnă că ei au dreptul de a călători liber și de a sta timp de 90 de zile, într-un interval limitat de jumătate de an oriunde”.
Maria Petrescu, purtător de cuvânt, Poliția locală, sectorul 2: ”Unii dintre ei încearcă să îşi găsească cazare pe termen lung, cei care au posibilitati financiare o fac şi contra cost. Cei care nu beneficiază de grija membrilor din comunitate caută variante de a câştiga bani, de a se întreţine singuri”.
Pe de altă parte, autoritățile anunță că săptămâna viitoare, Comisia Europeană va trimite la București o echipă care să evalueze cheltuielile pe care România le-a avut cu integrarea refugiaților și să stabilească ulterior decontarea lor.
Potrivit oficialilor, până acum s-au cheltuit 30 de milioane și jumătate de euro pentru cazarea, transportul și hrana ucrainenilor. Primele cereri de decontare au fost deja trimise la Bruxelles.