Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Fostul Papă Benedict a cerut iertare pentru abuzurile sexuale comise de clerici asupra copiilor

Fostul Papă Benedict al XVI-lea a murit, duminică, la vârsta de 95 de ani, dar în luna februarie a cerut iertare pentru abuzurile sexuale asupra copiilor comise de clerici în timpul mandatului său.

Însă, colaboratorii săi au respins acuzațiile de mușamalizare a faptelor în timp ce era arhiepiscop de Munchen.

"Nu pot decât să le exprim tuturor victimelor abuzurilor sexuale profunda mea rușine, profunda mea durere și cererea mea sinceră de iertare", declara Benedict al XVI-lea într-o scrisoare publicată de Vatican.

Scrisoarea fostului suveran pontif - care a demisionat în 2013 - a fost publicată ca răspuns la o anchetă germană ce a fost demarată în luna ianuarie 2022, și în care a criticat modul în care a gestionat cazurile în care au fost implicați preoți pedofili în anii 1980.

"Am avut mari responsabilități în Biserica Catolică. Cu atât mai mare este durerea mea pentru abuzurile și erorile care au avut loc în aceste diferite locuri în timpul mandatului meu", a scris fostul Papă, fără a aborda cazuri specifice, potrivit France24.

Citește și
papa benedict
Papa Benedict al XVI-lea: viața, cariera și demisia istorică

Ancheta germană l-a acuzat pe Benedict că nu a reușit să oprească, cu bună știință, patru preoți acuzați de abuzuri sexuale asupra copiilor, în perioada în care a fost arhiepiscop de Munchen, între 1977 și 1982.

Vaticanul, de partea lui Benedict

Benedict a cerut unei echipe de asistenți să îl ajute să răspundă la concluziile îndelungate ale firmei de avocatură Westpfahl Spilker Wastl (WSW), însărcinată de arhidieceza din Munchen și Freising să examineze cazurile de abuz între 1945 și 2019.

Asistenții au insistat într-o declarație publicată în februarie 2022, alături de scrisoare, că "în calitate de arhiepiscop, cardinalul Ratzinger nu a fost implicat în nicio mușamalizare a actelor de abuz", făcând referire la numele de naștere al Papei, Joseph Ratzinger.

Într-unul dintre cazuri, un preot pedofil, pe nume Peter Hullermann, a fost transferat la Munchen de la Essen, în vestul Germaniei, unde fusese acuzat de abuzarea unui băiat de 11 ani.

Echipa lui Benedict a recunoscut deja că a oferit involuntar informații incorecte autorilor raportului atunci când a negat participarea sa la o întâlnire despre Hullermann în 1980.

Dar au negat că la acea întâlnire ar fi fost luată vreo decizie cu privire la redistribuirea preotului la sarcini pastorale, declarând că nu s-a discutat despre abuz.

"În niciunul dintre cazurile analizate de raportul de expertiză, Joseph Ratzinger nu a fost la curent cu abuzurile sexuale comise sau cu suspiciunile de abuzuri sexuale comise de preoți. Raportul de expertiză nu aduce nicio dovadă contrarie", se arăta în declarație.

În scrisoarea sa din 6 februarie, fostul Papă și-a exprimat durerea că "omisiunea" privind participarea sa la reuniunea din 1980 "a fost folosită pentru a pune la îndoială sinceritatea mea și chiar pentru a mă cataloga drept mincinos".

În tot acest timp, Vaticanul i-a luat apărarea lui Benedict, spunând că acesta s-a luptat cu abuzurile sexuale în timp ce era pontif, dar Papa Francisc nu a spus nimic în public.

Papa Benedict investiga cazurile de abuz

În scrisoarea sa, Benedict a spus că, după ce le-a mulțumit susținătorilor săi, ar trebui să urmeze "o confesiune" - practica catolică de recunoaștere a păcatelor și de căutare a absoluțiunii.

El a spus că, în fiecare zi, se întreabă dacă este vinovat de "o greșeală foarte gravă", folosind expresia rostită în timpul spovedaniei din Liturghie.

"În toate întâlnirile mele, cu victimele abuzurilor sexuale comise de preoți, am văzut la prima mână efectele unei greșeli foarte grave. Și am ajuns să înțeleg că noi înșine suntem atrași în această greșeală gravă ori de câte ori o neglijăm sau nu reușim să o înfruntăm cu hotărârea și responsabilitatea necesare, așa cum s-a întâmplat și continuă să se întâmple prea des", a scris el.

Înainte de a deveni Papă, Benedict a condus Congregația doctrinară a Vaticanului - cunoscută cândva sub numele de Sfântul Oficiu al Inchiziției - ceea ce îi dădea responsabilitatea finală de a investiga cazurile de abuz.

În scrisoare, el făcea o referire clară la sănătatea sa șubredă, spunând că "destul de curând, mă voi afla în fața judecătorului final al vieții mele".

"Când privesc înapoi la lunga mea viață, pot avea mari motive de teamă și tremur", a scris el.

Dar a adăugat că, cu toate acestea, era "de bună credință" în timp ce se pregătea să "treacă cu încredere prin ușa întunecată a morții".

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult