După ani de secetă, rezervele de apă din sol au început să se refacă, în România. Cele mai favorizate zone

Rezervele de apă din sol au început să se refacă şi cel puţin culturile însămânțate în toamnă vor da producţii bune. Însă pentru cele din primăvară ar trebui să mai plouă.

În Câmpia de Vest, ploile căzute din septembrie şi până acum au înmuiat solul. Terenurile cultivatate cu grâu sunt verzi şi anunţă producţii peste cele din ultimii ani, când seceta a uscat totul. Culturile de orz şi de rapiță se dezvoltă şi ele bine.

Mircea Hodoșan, fermier: „Stratul freatic de apă se revigorează, mai ales în zona 0-10 cm, unde noi lucrăm terenul, unde sunt rădăcinile. Cu ce avem e bine”.

Samson Popescu, fermier: „Sunt puse premisele pentru o recoltă bună. Șapte din zece ani au fost ani secetoşi, anul aceasta este un an cu precipitaţii suficiente”.

Potrivit hărții rezervei de umiditate din sol, întocmită de Administraţia Naţională de Meteorologie, câmpurile din zona Moldovei au suficientă apă.

Ar mai fi însă nevoie de precipitaţii în Bărăgan. Aici, ploile au umezit doar stratul de suprafaţă al pământului, iar ninsorile din ultimele zile au fost insuficiente.

Cosmin FLorea, director al Direcției Agricole Buzău: „Deficitul de apă care există în sol, el a fost practic instalat de acum un an, doi ani în urmă. Este greu să se realizeze într-o perioadă aşa scurtă de timp, să-şi revină”.

Cătălin Ionescu, fermier: „Va mai trebui să curgă nişte apă din cer ca să ne ajute pe noi, agronomii, să facem producţie culturile de primăvară. Deocamdată, ceea ce a căzut până acum este suficient pentru culturile de toamnă”.

Situaţia este similară în Dobrogea, o zonă greu afectată, anul trecut, de secetă. Zăpada căzută în ultimele zile a fost spulberată de vânt şi nu a rămas toată pe câmp. Teodor Ichim, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea: „Câmpul este destul de dezvelit de zăpadă”.

Veşti mult mai rele vin însă din Transilvania.

Lucian Boanca, inginer agronom: „Seceta să ştiţi că o să ne afecteze mult şi în anii care urmează. Trebuie să ne adaptăm tehnologia la condiţii extreme de secetă, arşiţă”.

Teodor Rusu, specialist pedolog: „Umiditatea pe profilul de sol în cazul terenurilor în pantă ar avea nevoie de încă 100-150 litri de apă pentru a se acumula rezerva normală”.

Anul trecut, în România, aproape 1,2 milioane de hectare de teren au fost calamitate de secetă. Grâul, orzoaica şi ovăzul au fost distruse pe suprafeţe mari, în special în sudul ţării.

Specialiştii în agricultra recomandă ca în zonele cu secetă fermierii să îşi adapteze culturile şi să opteze pentru soiuri hibride, care nu au atât de multă nevoie de apă.