Piețele României sunt invadate de îmbrăcăminte de proastă calitate, cu compuși chimici periculoși. Demonstrație PRO TV
Your browser doesn't support HTML5 video.
Prețul scăzut poate fi un prim indiciu că nu au fost certificate. Totul, deși legislația le impune producătorilor și importatorilor să facă analize de laborator obiectelor venite din afara Uniunii Europene.
Multe dintre produsele pe care le purtăm conțin substanțe chimice în exces care ne pot afecta sănătatea.
Inspectorul PRO a cumpărat haine și încălțăminte pentru copii, pe care le-a testat apoi în laboratoare. Echipa noastră a fost însoțită de un expert al Institutului de Cercetare în Textile și Pielărie din București. Marfa venită din afara spațiului comunitar nu are, de cele mai multe ori, buletine de analiză din care să reiasă valoarea compușilor chimici și a metalelor grele. Aceste substanțe nu ar trebui să depășească limitele admise prin standarde europene. În unele cazuri, însă, nici măcar compoziția etichetei nu e respectată. Potrivit specialiștilor europeni, există peste 2.000 de substanțe chimice folosite în industria textilelor și a încălțămintei. Iar 200 dintre ele reprezintă o amenințare reală, pentru că pot modifica sistemul hormonal și chiar ADN-ul uman.
Primul drum l-am făcut la Facultatea de Chimie. Am mers să vedem dacă produsele cumpărate de noi conțin metale grele. Am testat în laboratoarele de acolo accesoriile metalice cuprinse într-o rochie, un bolero și o pereche de pantofi. Ana Maria Josceanu, profesor de chimie: „Eu zic că este un hazard doar la această simplă inspecție vizuală.” Analizele de laborator arata că accesoriile metalice din îmbrăcămintea testată de noi conțin nichel și plumb în cantități mult mai mari decât standardele admise. Ana Maria Josceanu, profesor de chimie: „Au de 8 ori mai mult nichel decat ar trebui să aibă. Sunt foarte multe șanse de contaminare repetată. Avem concentrația de plumb depășită de 5 ori față de media europeană pentru accesorii metalice.” Surprize neplăcute am avut și cu testarea pantofilor. Și în cataramele metalice ale acestora am găsit cantități exagerate de nichel. Ana Maria Josceanu, profesor de chimie: „De 4 ori mai mult. Este o problemă de sănătate publică.” Cu rezultatele analizelor am mers apoi la Spitalul Universitar din București că să vedem care sunt efectele. Alergologul Brândușa Petruțescu ne-a confirmat că mulți dintre pacienții ei ajung la spital cu alergii la metale grele.
Brândușa Petruțescu, medic alergolog la Spitalul Universitar: „Alergia la metale afectează cam 20% din populație. Este una dintre cele mai periculoase alergii de contact. Se poate suprainfecta, poate să supureze și apoi se poate extinde pe tot corpul. Am avut cazuri de alergie severă la nichel cu dermatită generalizată.” Am continuat testarea produselor la Institutul de Cercetare pentru Textile și Pielărie. Acolo am descoperit că hainele cumpărate de noi au în compoziția lor și coloranți toxici. Cornelia Tănăsescu, cercetător științific în cadrul institutului: „Formaldehida regăsită pe acest material este de peste 25 de ori mai mare decât limita admisă de către standardul Oeko Tex, pe care noi îl folosim că referință. Formaldehida este un sensibilizant al sistemului imunitar, poate provoca reacții alergice, poate provoca chiar și cancer.” În plus, la analiza compușilor chimici am mai descoperit că aditivii, cu care era lipit branțul pantofilor, conțineau ftalați în cantități duble față de norma permisă. Medicii avertizează că și flalatii pot crește riscul de cancer. Așadar, să le enumaram. Nichel, Plumb, Formaldehida și Ftalați. Patru elemente toxice găsite în hainele și încălțămintea testate de noi. Adevărate pericole pentru sănătate. Am încercat să aflam care dintre instituțiile statului ar trebui să controleze și să reglementeze aceasta piață. Ministerul Mediului nu se ocupă, deși vorbim despre metale grele. Ministerul Economiei ne-a trimis către Autoritatea pentru Protecția Consumatorului. Ministerul Sănătății susține că nici Direcția de Sănătate Publica și nici Inspecția Sanitara de Stat nu au atribuții.
Președintele ANPC, Horia Constantinescu, susține că problema ar trebui rezolvată în vamă. De cealaltă parte, Direcția Generala a Vămilor afirma că nu are atribuții de control.
Horia Constantinescu, președintele ANPC: „Da, cineva, undeva nu și face treaba exact așa cum trebuie. Ele au fost importate la nivel de container. Noi nu putem fi prezenți la fiecare dintre tarabele existente pentru că sunt cu miile. Încă așteptam. Am făcut mai multe socilitari de a fi autoritate desemnata în vamă.” Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2022 am importat 50,000 de tone de îmbrăcăminte. Dintre acestea, 10,000 de tone au venit din țări din afara comunității europene. Campioana este Turcia, care a adus în tara noastră peste 5.000 de tone de marfa, urmata de China, cu 2.700 de tone de îmbrăcăminte și Bangladesh, de unde au fost importate aproape 1.200 de tone de articole vestimentare.