Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Cum ajung anual la gunoi 60 de tone de plasmă extrasă din sânge în România

Your browser doesn't support HTML5 video.

60 de tone de plasmă extrasă din sânge ajung anual la gunoi în România. Dacă ar fi depozitată conform normelor europene, ar putea fi folosită la tratarea celor 20 de mii de pacienți dependenți de medicamente derivate din plasmă.

Însă țara noastră nu are infrastructura și nici legislația necesare, așa că tratamentul este adus din străinătate.

Fiica Otiliei Stângă suferă de imunodeficienţă primară şi are nevoie periodic de transfuzii cu plasmă. Fiecare criză de medicamente derivate din acest produs îi pune viaţa în pericol.

Otilia Stângă: ”Pentru pacienţii cu imunodeficienţe tratamentul cu imunoglobulină e unul vital şi invariabil ori de câte ori lipseşte, iar pacienţii nu-şi primesc dozele la timp în cantitatea corectă se pot pierde vieţi”.

Aproape 20 de mii de pacienţi care suferă de imunodeficienţă, hemofilie sau alte boli rare primesc acest tratament din import. Au fost însă ani în care ţara noastră s-a confruntat cu crize de imunogobulină, iar mii de bolnavi au fost în pericol.

Citește și
vaccin AstraZeneca
Peste 160.000 de doze de vaccin de la AstraZeneca au ajuns în România. Stocurile de Pfizer și Moderna, pe terminate

Între 20 şi 60 de tone de plasmă sunt aruncate anual conform unui raport făcut de Observatorul Român de Sănătate.

Constantin Radu - Observatorul Român De Sănătate: "Nu poate fi folosită pentru că recoltarea nu e aliniată la standardele internaţionale”.

Deşi există o lege din 2006 care obligă statul român să asigure produse pe bază de plasmă, azi mii de pacienţi trăiesc cu emoţii de la o lună la alta pentru că nu ştiu dacă-şi vor primi tratamentul de care au nevoie. De aceea îi cer Ministrului Sănătăţii să înceapă reforma ce vizează şi centrele de transfuzii şi de care se tot vorbeşte de mai bine de 15 ani. România consumă în fiecare an echivalentul a 200 de mii de litri de plasmă în produse derivate care ajung la pacienţi, însă nu contribuie deloc cu materie primă.

Alina Dobrota, consilier onorific al ministrului Sănătăţii: ”Nu există cadru legal pentru ca acele unităţi de plasmă să fie date unui fractionator pentru că nu există un contract nu se poate încheia de centrul de transfuzii ci de Ministerul Sănătății”.

O altă propunere se referă la trimiterea plasmei în străinătate de unde să se întoarcă în ţară sub formă de produse medicamentoase. România a activat mecanismul de protecţie civilă în urmă cu trei ani. A cerut ţărilor din Uniunea Europeană 10 mii de doze de imunoglobulină după ce o pacientă a murit pentru că nu a avut tratamentul necesar.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult