Concluzii după audierea șefului SRI în comisia de control. Numărul protocoalelor semnate din 1990 până astăzi

Dintre acestea, 18 au fost semnate cu instituţiile din justiţie şi mai sunt în vigoare două, ambele pe securitate naţională, care sunt însă secrete, a declarat preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda, după audierea în comisie a directorului SRI, Eduard Hellvig.

"Sunt semnate protocoale între SRI şi instituţii din 1990. În total au fost 565 de protocoale sau acorduri. Dintre cele 565, 432 au fost protocoale, restul au fost documente şi acorduri. 137 sunt active, 134 sunt denunţate şi 94 sunt abrogate ca urmare a abrogării legislaţiei. Discuţia pe care am avut-o cu conducerea SRI, dincolo de această prezentare, a fost ca toate aceste documente, toate aceeste acorduri, toate aceste protocoale să ne parvină la comisie şi angajamentul conducerii serviciului a fost ca în maximum o săptămână toate aceste documente să ne parvină la comisie", a declarat Claudiu Manda.

El a spus că s-a pus un accent deosebit pe protocoalele din justiţie, fiind vorba despre18 astfel de documente semnate de SRI cu Parchetul General, cu DIICOT, cu DNA, cu Inspecţia Judiciară sau cu CSM.

"Dintre acestea, s-a pus un accent deosebit pe ce înseamnă protocoale din justiţie. Aici cred că vorbim de 18 astfel de documente, semnatecu Parchetul, cu DIICOT, cu DNA, cu IJ, cu CSM, unele denunţate, unele clasificate, unele dintre ele cu carecter public. Cred că în acest moment vorbim doar de două documente care au caracter secret şi care sunt încă în vigoare, cele legate de ameninţările de terorism şi ar urma să verificăm pentru că cele două sunt la comisie, dintre cele 64 pe care le-am primit, cred că la sfârşitul anului trecut, dar nu am apucat să verificăm", a mai spus preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda, potrivit news.ro. 

Citește și

Eduard Hellvig, audiat mai bine de 8 ore în Comisia pentru controlul SRI

El a precizat că s-a discutat şi despre cele două protocoale încheiate în 2016 între SRI şi Ministerul Public, concluzia fiind că acestea au avut la bază OUG 6.

"Am avut o discuţie legată de protocoalele din decembrie 2016 - cel secret şi cel nesecret. Opinia conducerii SRI a fost următoarea: au avut la bază OUG 6 care, în opinia SRI, prespununea ca pe vidul legislativ apărut pe decizia 51 a CCR nu exista acea structură de interceptări care era la SRI şi a fost nevoie să apară această OUG 6, ca interceptările făcute pe mandate, supravegere tehnică, să poată să continue şi cea de-a doua de a defini organele de cecetare specială şi aici ne-a fost prezentat faptul că în zona militară există această noţiune sub coordonarea procurorului militar, că acesta a fost sensul şi că ]n modificările aduse la legislaţie ca urmare a deciziei CCR în zona de competenţă a SRI nu exista această noţiune de cecetare specială pentru infracţiuni de terorism sau ameninţări la adresa securităţii naţionale. Ne-au fost prezentate şi documentele din zona justiiei, am solicitat să ne parvină. Conducerea SRI doreşte să desecretizeze mare parte din acestea", a mai declarat Claudiu Manda.

El a precizat că dup[ 1990 SRI a avut protocoale cu toate ministerele din fiecare guvernare şi cu majoritatea instituţiilor statului.

Manda: Prima informaţie despre pesta porcină transmisă de SRI beneficiarilor legali a fost în iunie 2016; până în august 2018 s-au transmis 132 de informări

Serviciul Român de Informaţii a informat despre pericolul pestei porcine din iunie 2016, iar până în august 2018 au fost făcute 132 de informări pe acest subiect a anunţat, joi seară, preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii Serviciului, Claudiu Manda. Acesta a explicat că informaţiile au fost transmise atât structurilor centrale – premier, miniştrii, ANSVSA, cât şi celor locale – prefecturi şi consilii judeţene. De asemenea, SRI a informat asupra altui pericol care poate apărea în România, un virus care atacă rumegătoarele mici.

laudiu Manda a anunţat, joi seară, că unul dintre subiectele abordate în timpul audierii directorului Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, a fost pesta porcină, membrii Comisiei dorind să şrie dacă SRI avea atribuţii, dacă SRI şi-a făcut treaba şi dacă a informat beneficiarii.

”Răspunsul Serviciului a fost că era de competenţa SRI atâta timp cât, în concordanţă cu legea cum este ea astăzi, securitatea economică, securitatea alimentară sunt în zona de competenţă. Conducerea SRI ne-a informat că prima informaţie pe care au transmis-o beneficiarilor legali a fost în iunie 2016. Atunci previzionau că la graniţa externă a României există posibilitatea ca legat de porcii mistreţi în România să apară pesta porcină. Informările respective au fost la nivel de premier, miniştrii, ANSVSA”, a spus Claudiu Manda.

Potrivit acestuia, în total, până în august 2018, au fost făcute 132 de informări atât structurilor locale – prefecturi şi consilii judeţene, cât şi structurilor centrale – premier, miniştrii, ANSVSA.

”Tot în contextul acestor discuţii, există pericolul unui alt virus în ceea ce priveşte micile rumegătoare. Am întrebat dacă în acest context există informări şi ni s-a spus că există o preocupare şi a rămas că în perioada imediat următoare să ne parvină de la SRI, dacă şi pe cine au informat despre acest alt pericol pe care poate să-l aibă România”, a mai spus Claudiu Manda.

Pesta porcină africană evoluează în 12 judeţe, în 207 de localităţi, cu un număr total de 898 de focare, fiind înregistrate şi 57 de cazuri la mistreţi, anunţă ANSVSA. În total, au fost eliminaţi peste 230.000 de porci afectaţi de boală.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!