Comemorare la Cimitirul Eroilor din Timișoara, la 34 de ani de la Revoluție. „Avem libertate, dar liniște, niciodată”
Your browser doesn't support HTML5 video.
17 decembrie 1989 a fost cea mai sângeroasă zi a Revoluției în orașul de pe Bega. Gloanțele au ucis atunci peste 60 de persoane și au rănit alte câteva sute. Ivanca a venit în amintirea nepoatei sale, care avea 21 de ani la Revoluție. Numele ei era "Svobodanca", adică "Libertate" în limba sârbă. Numele i-a pecetluit destinul: a fost ucisă chiar în prima zi, în timp ce își striga dorința de a fi liberă.
Ivanca Stănică, rudă: „A plecat fără să spună părinților unde și ce, și nu s-a mai întors niciodată, nici corpul nu e găsit niciodată. Ea a vrut libertate, ca toți ceilalți. Avem libertate, dar liniște niciodată”
O femeie a venit se roage la mormântul soțului, răpus de gloanțe în sângeroasa zi de 17 decembrie 1989. Femeia povestește ce a simțit ultima dată când l-a văzut în viață.
Georgeta Carpin, rudă: „M-am uitat pe geam și atunci parcă l-am fi cunoscut prima dată, și am zis: ce bărbat frumos am eu, cum mergea el așa legănat, m-am uitat după el până nu l-am mai văzut. Duminică a fost ziua în care a murit. A fost dus la morga spitalului județean și de acolo a fost printre cele 44 de cadavre care au fost furate din morgă și arse la Popești Leordeni.”
La Cimitirul Eroilor au fost și revoluționari. Este un loc al reântîlnirii pentru cei care au strigat, în acele zile tulburi, „Jos Comunismul”.
Dorina Petrică, revoluționar: „Noi care am fost în piață în acele zile trăim altfel, cu altă intensitate toate aceste comemorări, Am venit din respect și pentru a aduce o onoare celor care nu mai sunt”.
Petrișor Morar, revoluționar: „În toată Europa se întâmpla treaba asta, mă refer la țările comuniste, și atunci a izbucnit. Foarte mulți nu s-au gândit la ei atunci, ne-am gândit, haideți s-o facem”
În 20 decembrie 1989, prin luptă și sacrificii, Timișoara a devenit primul oraș liber de comunism din România.