Cel puţin 20 de veterani români, detaşaţi în zonele de conflict, diagnosticați cu ''Sindrom de stres post traumatic''

Cel puţin 20 de veterani au fost diagnosticaţi cu ''Sindrom de stres post traumatic''. Printre ei, un gradat de la Poliţia Miilitară.

Ca să îl ajute să treacă peste amintirile dureroase, psihologii militari folosesc realitatea virtuală, şi-l duc din nou în bazele militare pe care încă le mai visează noaptea.

În cariera sa de peste 20 de ani, Daniel Danciu a trecut prin şase rotaţii, în trei teatre de operaţiuni: Bosnia, Irak şi Afganistan. Atentatele sinucigaşe, atacurile talibanilor asupra bazelor, dar mai ales faptul că şi-a văzut camarazii ucişi, l-au marcat.

Daniel Danciu, Veteran al teatrelor de operaţii: ”Povesteşte cum încă mai visează un taliban afgan care s-a detonat cu vesta şi cum crede că îl prinde şi pe el explozie”.

Este şi motivul pentru care a cerut ajutorul Armatei, iar psihologii şi psihiatrii militari au confirmat că suferă de sindrom de stres post traumatic. Afecţiunea este legată în mod direct de tot ceea ce a trăit în zonele unde a fost dislocat ca militar membru al unei forţe NATO.

Psiholog dr. Vasile Marineanu, Șeful Centrului Militar Naţional de Psihologie şi Sănătate Comportamentală:

„Este vorba despre primul pacient în adevărul sens al cuvântului care a și fost diagnosticat de Comisia de Expertiză Medico-Militară, însă noi am mai avut persoane care au beneficiat de tratament prin acest sistem care mai degrabă au avut de-a face cu o simptomatologie de nivel subclinic".

Pentru psihologii militari, suferinţa veteranului este un caz de studiu iar terapia prin care trece a fost importată de la armata americană. Numărul real al militarilor români expuşi este mult mai mare: în 30 de ani, 32 de mii de militari au fost trimişi în zone de război.

Ca să îi ajute pe veteranii din teatrele de operaţii afectați de traumele prin care au trecut, psihologii militari au adus în cabinetele lor un instrument de terapie prin realitate virtuală, practic bazele din Afganistan şi Irak şi reconstituie situaţiile dramatice - atentate sinucigaşe, atacuri ale insurgenţilor, folosind insclusiv stimuli cum ar fi sunetele şi mirosul.

Psiholog, Centrul de Psihologie și Sănătate Comportamentală:

„Sunt mai multe funcţii care pot fi reproduse în timp real şi cât mai precise pentru a reproduce memoria traumatică. În momentul în care reproducem cât mai exact, militarul se obişnuieşte, îi scade intensitatea trăirilor şi acea repetare a expunerii la eveniment şi situaţie conştientizează că memoria evenimentului nu este ceva periculos şi nu îi fac rău şi îşi poate confrunat acele trăiri”.

La 42 de ani, Daniel Danciu este nevoit acum să renunţe la uniforma militară. După ce va trece în rezervă, vrea să îşi ajute camarazii, activi sau veterani ca el. Împreună cu Ministerul Apărării va organiza o campanie prin care să îşi convingă fraţii de arme că pot şi trebuie să ceară ajutor. Îl ajută şi Tokyo, un superb Akita Inu japonez.