Ce trebuie să știm despre intrarea României în Schengen pe cale maritimă şi aeriană de la 31 martie 2024

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din spaţiul Schengen. Această dată corespunde modificării programului de iarnă/vară stabilit de Asociaţia Internaţională de Transport Aerian (IATA), conform https://www.consilium.europa.eu/. Aderarea parţială a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen aerian şi maritim se face în baza Deciziei (UE) 2024/210 a Consiliului din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria şi în România. În decizie se arată că în Consiliul UE se depun eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor şi la frontierele terestre interne în cele două ţări, conform https://eur-lex.europa.eu/. Aderarea unei ţări la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, informează site-ul Poliţiei de frontieră, https://www.politiadefrontiera.ro/.

Marea noutate odată cu intrarea României în Schengen, pe cale aeriană (Air Schengen), este că cetăţenii români nu trebuie să mai prezinte Poliţiei de frontieră documentele la călătorii în celelalte 28 de state (incluzând şi Bulgaria) din acest spaţiu. Potrivit unei informări a Ministerului Afacerilor Interne, prezentate pe site-ul https://www.mai.gov.ro/, din 31 martie, persoanele ce călătoresc cu avionul în statele membre Schengen nu vor mai trece prin controlul de frontieră, însă atenţionează că este nevoie, în continuare, ca pasagerii să aibă asupra lor un document de identitate (paşaport sau carte de identitate). Se scanează permisul de îmbarcare şi se trece prin controlul de securitate şi al bagajelor, fără a se mai controla documentele. Cu toate acestea, poliţiştii vor putea efectua verificări de identitate pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor şi pentru prevenirea faptelor ilegale. Pentru deplasările în statele non-Schengen, condiţiile de călătorie rămân neschimbate. Oficialii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au afirmat, la rândul lor, în 10 ianuarie 2024, că cele două aeroporturi care deservesc Capitala - respectiv Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu - sunt pregătite 100% pentru operarea pe fluxuri separate Schengen/non-Schengen. La 24 martie 2024, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), Cornel Laurian Stoica, a reiterat, pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă", că începând din 31 martie, cetăţenii români care călătoresc în statele din spaţiul Schengen nu vor mai efectua controlul de frontieră pe aeroporturi, însă poliţiştii de frontieră vor rămâne în incinta aeroporturilor şi vor face verificări inopinate în cazurile de suspiciune privind posibile fapte ilegale. „Aeroportul Internaţional 'Henri Coandă' Bucureşti este unul din cele 17 aeroporturi pe care, începând cu data de 31 martie, vor fi ridicate controalele de frontieră pentru cetăţenii statelor Schengen. De la această dată, controalele la frontierele aeriene şi maritime se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră. Concret, nu se vor mai opri la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, aceştia urmând să meargă direct către porţile de îmbarcare. Subliniez faptul că în sarcina pasagerilor nu va fi nicio obligaţie suplimentară”, a mai afirmat inspectorul general, Cornel Laurian Stoica. La 28 martie 2024, chestorul general de poliţie, secretar de stat în MAI, Bogdan Despescu, a afirmat, că poliţiştii de frontieră vor rămâne în incinta aeroporturilor şi vor face verificări inopinate în cazurile de suspiciune privind posibile fapte ilegale cu dispozitive digitale mobile fie în incinta aeroportului, fie în zona de intrare în terminal sau în zona de îmbarcare către porţi.

Tot la 24 martie 2024, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), Cornel Laurian Stoica, a făcut precizări privind cetăţenii români minori, precizând că aceştia, la fel ca şi adulţii, nu mai trec prin controlul de frontieră, dar că însoţitorii lor trebuie să aibă asupra lor aceleaşi documente ca şi până acum: documentul de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte în situaţia în care călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi; acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele. „În ceea ce priveşte cetăţenii români minori, ca şi în cazul adulţilor, aceştia nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge, de asemenea, direct către poarta de îmbarcare. Aceştia nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent (...) Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară. Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul. Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism”, a evidenţiat şeful Poliţiei de frontieră. Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare: document de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi; acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele; doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens; doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei. Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil; acord din partea ambilor părinţi; doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte, a mai precizat Cornel Laurian Stoica.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, la 5 ianuarie 2024, că, prin intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele maritime, o călătorie pe mare va putea fi comparată cu una din interiorul ţării, situaţie în care portul Constanţa devine „mult mai atractiv”. „(Sea Schengen - n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul”, a afirmat Cătălin Predoiu la DC News TV. În context, ministrul de Interne a explicat că, prin Sea Schengen, nu se elimină controalele, dar se simplifică. „Se simplifică aceste controale. Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că, într-adevăr, Portul Constanţa, cum a subliniat şi primul-ministru, devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina”, a mai spus Cătălin Predoiu în 5 ianuarie.

Citește și

România, în „Schengen aerian și maritim” din 31 martie. Se schimbă regulile pe toate aeroporturile. Cine nu poate părăsi țara

Un alt efect al aderării la Schengen-ul maritim şi aerian este acela că, începând cu data de 31 martie 2024, autorităţile române vor elibera vize Schengen. Acestea vor permite titularilor să călătorească în spaţiul Schengen, pentru şederi care nu depăşesc o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Vizele de scurtă şedere eliberate de către autorităţile române înainte de data de 31 martie 2024, vor continua să fie valabile până la data expirării dar numai pentru teritoriul României şi în condiţiile stabilite de prevederile Deciziei nr. 565/2014/UE, scrie mae.ro. De la aderarea lor la UE, Bulgaria şi România au aplicat părţi din cadrul juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele legate de controalele la frontierele externe, cooperarea poliţienească şi utilizarea Sistemului de informaţii Schengen, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/. România a finalizat cu succes etapa de evaluare tehnică prevăzută de acquis-ul Schengen, îndeplinirea de către ţara noastră a criteriilor privind aderarea la spaţiul Schengen fiind recunoscută prin Concluzii ale Consiliului la 9 iunie 2011. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen a fost confirmată şi de Consiliul European la 13-14 decembrie 2012, informează https://www.mae.ro/. În procesul său privind aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie, România a parcurs o serie de etape tehnice, prin obţinerea accesului integral la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum şi prin adoptarea, la 12 octombrie 2017, a Deciziei privind accesul pasiv al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS), aceasta din urmă fiind efectiv pusă în aplicare în anul 2021. Cu toate acestea, decizia politică privind aderarea parţială a ţării noastre la Spaţiul de liberă circulaţie a fost luată abia în decembrie 2023, ca urmare a opoziţiei, de-a lungul timpului, a Olandei sau Austriei. Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, Codul frontierelor Schengen este supus unui proces de modificare şi actualizare la nivelul UE, notează https://www.consilium.europa.eu/. La 7 februarie 2024, preşedinţia belgiană a Consiliului UE şi negociatori ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind amendarea legislaţiei UE care stabileşte regulile de funcţionare a zonei Schengen atât la frontierele externe, cât şi la cele interne. Actualizarea Codului frontierelor Schengen clarifică în special regulile legate de reintroducerea controalelor la frontieră, asigurându-se că acestea rămân o măsură de ultimă instanţă, oferă soluţii pentru situaţiile în care migranţii sunt folosiţi ca armă politică şi oferă posibilitatea de a introduce măsuri comune pentru a armoniza restricţiile de călătorie în cazul unei urgenţe de sănătate publică. În prezent, 27 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, în timp ce România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale, scrie mai.gov.ro. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spaţiului Schengen, ceea ce aduce, de asemenea, beneficii considerabile turismului şi sectorului cultural.