Ce fac mulți români cu banii strânși din peturile reciclate. Greutatea ambalajelor returnate a ajuns la 40.000 de tone
Your browser doesn't support HTML5 video.
Odată cu implementarea Sistemului de Garanție Returnare, bunele obiceiuri au creat și efecte. Peste jumătate de miliard de ambalaje au mers către reciclare deja, prin voința oamenilor. Marți, într-un nou episod al campaniei "Pro Săptămâna verde", vorbim despre reciclare și beneficiile ei. La aparatele de reciclare este mai mereu coadă, în special în weekend. Mulți adună zeci de ambalaje în câteva zile. Bărbat: „Nu știu să vă zic, undeva la 20-30 de peturi." Bărbat: „Aici sunt două săptamani practic.”
Reporter: „Două săptămâni pe familie, cam câte recipiente?”
Bărbat: „Aaa, nu știu, la două săptămâni... vedem acum câte recipiente am făcut în două săptămâni. 48 de recipiente." De la demararea programului, peste 570 de milioane de recipiente din plastic, sticlă sau metal, au sfârșit în containere și nu au mai ajuns pe străzile României. Dacă această cantitate ar fi rămas în natură, cum se întâmplă până acum, ar fi acoperit în întregime suprafața Lacului Vidraru, care are aproape 9 kilometri pătrați.
Numai în luna mai au fost colectate aproape 300 de milioane de ambalaje - cât să înconjoare Pâmântul de două ori. Greutatea totală a ambalajelor returnate până acum a ajuns la aproximativ 40.000 de tone. Echivalentul a peste 33 de mii de mașini mici. Lăsate în trafic, una în spatele celeilalte, ar forma o colană de 150 de kilometri, echivalentă cu distanța dintre București și Predeal. Acolo unde obiceiurile prind rădăcini încep să se vadă și efectele. În preajma localității Mureșenii Bârgăului, din Bistrița-Năsăud, malurile râurilor, până nu de mult sufocate de peturi, sunt acum curate. Proprietarul unui magazin din localitate a început să adune în saci ambalajele, iar după ce le numără le predă celor de la RETURO. Iar metoda are succes. Ioan Tomoroga, proprietarul unui magazin: „Funcționează, cel puțin oamenii sunt implicați în toată povestea asta și se înapoiază recipientele și sticlele." Pe de altă parte, în mai puțin de o lună, pe barajul Ișalnița de pe râul Jiu a crescut un munte de peturi. Vor trece ani până când locul va fi curățat, spun activiștii de mediu. Cele mai multe sunt recipiente vechi, fără sigla Sistemului de Garanție Returnare, așa că nimeni nu s-a obosit să le distrugă. Partea bună este că multe comunități au înțeles importanța reciclării - o dată că aduce și beneficii financiare, dar și un mediu mai curat. La intrarea în scară atârnă un semn cu "Love Home" - Iubește-ți casa. Deși construit pe vremea comunismului, în ‘84, în interior blocul arată ca nou. Vecinii au renunțat la hârtie, reciclează becurile și bateriile, iar gunoiul este colectat selectiv. Pentru asta, au obținut și o reducere de la firma de salubritate. Câteva zeci de lei, bani care merg pentru noi amenajări. Întreaga muncă a fost făcută de vecini, înainte sau după serviciu.
Roxana Smaranda, locatară: „Proiectul a fost făcut de unul de fiul unuia dintre vecini, care este arhitect. Inclusiv la proiectul de reabilitare a liftului, cabina interioară a fost făcută prin munca unui vecin." Banii i-au strâns prin eforturi comune - la parterul blocului au fost închiriate spații unor magazine și bănci, iar sumele obținute au fost folosite pentru amenajări interioare. Roxana Smaranda, locatară: „Pentru persoanele care folosesc bicicletele, la parterul fiecărei scări există amenajată o cameră. Pentru o taxă de 5 lei, aprobată anul trecut, fiecare persoană își poate lăsa bicicleta." Vecinii așteaptă acum reabilitarea blocului, mai ales că au în plan să își monteze panouri fotovoltaice.