Castelele României, furate bucată cu bucată. Soluția găsită pentru salvarea lor
Your browser doesn't support HTML5 video.
Autorităţile locale, din nepăsare sau din lipsă de fonduri, nu au reuşit să conserve sau să reabiliteze construcțiile impunătoare.
Aşa că ultima şansă pentru a fi readuse la splendoarea de altă dată a rămas vânzarea lor prin licitație. Pe site-urile de profil sunt oferite aproape 200 de castele din ţara noastră, dar şansele să-şi recapete strălucirea de altădată sunt destul de mici.
În unele cazuri, costurile pentru restaurare depăşesc cu mult valoarea domeniilor respective.
În satul Pribilești din Maramureş se află castelul nobilului Geza Teleki, prim-ministru al Ungariei în urmă cu mai bine de un secol. După naţionalizarea din '49, a devenit sediu CAP, depozit pentru cereale sau sală de cinema. A fost clasificat monument istoric în 1962, dar acum este doar o ruină.
A ajuns în proprietatea primăriei din comună Satulung şi, prin licitaţie, a unor persoane fizice.
Stănică Prisăcariu, secretar primăria Satulung: "La a treia licitaţie a fost vândut, fiind adjudecat de către un cetăţean britanic care s-a obligat să-l aducă la forma iniţială. Datorită crizei economice, proprietarul a intrat în probleme financiare".
Localnic: "În fiecare an s-a tot distrus până n-a mai rămas nimic aici. Castelul a rămas al nimănui. Tot s-a furat, o cărămidă încoace una încolo, a dispărut."
Acum, castelul a fost din nou scos la vânzare, iar prețul de pornire este de 275.000 de euro, deși imobilul a fost estimat la 400.000 - 500.000 de euro.
Cu o istorie tumultoasă, Castelul de la Zlatna, judeţul Alba, a ajuns cunoscut după ce în anul 1986 regizorul Sergiu Nicolaescu a filmat aici o parte din pelicula „Noi, cei din linia întâi". Clădirea este acum în paragina.
Localnic: "După revoluţie l-a luat un patron italian şi a venit şi a schimbat fulgerele, acoperişul, a turnat tavanele". Castelul este aşezat pe un teren de 8.800 de metri pătraţi, înconjurat de pădure şi are 19 camere. Construcţia impunătoare a fost scoasă la vânzare, iar proprietarii cer 295.000 de euro.
Conacul Cantacuzino-Ghica Deleni, din judeţul Iaşi, a fost retrocedat şi este şi el scos la vânzare de doi ani. Domeniul de la Deleni se întinde pe cinci hectare şi cuprinde mai multe clădiri, cu o suprafaţă construită de 2.200 de metri pătraţi. În prezent, conacul are altă folosinţă.
Irina Buhuși, manager Preventoriul TBC Deleni: "Aici sunt internaţi copiii, luaţi din mediul bolnav, mediul TBC cu focar. Mai sunt copiii stabilizaţi clinic, foşti bolnavi TBC".
Domeniul a fost evaluat de o firmă de specialitate, acum patru ani, la 1,9 milioane de euro. Ultimul cumpărător interesat le-a oferit însă proprietarilor doar 500.000 de euro.
Acum, Primăria Deleni plăteşte familiei moştenitoare o chirie modică, de 650 de lei pe lună, pentru că preventoriul să funcţioneze în conac.
O casă de licitaţii - care se ocupa de astfel de proprietăţi lăsate în paragina - are scoase la vânzare peste 150 de castele şi conace.
Constantin Prisecaru, partener casă licitaţii: "Procesele de retrocedare au durat foarte mult astfel încât nu a existat o piaţă ca să genereze şi o cerere pentru a fi exploatate cum ar trebui să fie exploatat patrimoniul unui stat."
Edificiile istorice scoase la licitaţie sunt evaluate în total la 200 de milioane de euro.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!