Artiștii solicită posturilor de radio şi TV să difuzeze mai multă muzică românească pe perioada stării de urgenţă
Posturile de radio şi tv româneşti să difuzeze producţii muzicale care să includă cel puţin contribuţia unui autor român sau interpretate de un cetăţean român într-o proporţie de minimum 50% din totalul de muzică difuzată zilnic pe perioada stării de urgenţă, precum şi să transmită muzică în limba română într-o proporţie de minimum 50%, sunt cerinţele unui grup de artişti şi compozitori care i-au adresat o scrisoare deschisă ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, în contextul măsurilor luate de prevenire a Covid-19.
65 de artişti şi compozitori, reprezentaţi de companiile Global Records, HaHaHa Production şi Quantum Music, au solicitat Ministerului Culturii să intervină asupra impactului pe care acestea le vor avea asupra industriei muzicale din România şi, cu precădere, asupra artiştilor interpreţi, printr-o scrisoare, trimisă astăzi, luni.
Ministrul Culturii susține demersul
La scurt timp după apelul făcut de artişti, ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a spus că susţine măsurile propuse în scrisoarea trimisă de către aceştia.
În România, 80% din veniturile artiştilor sunt realizate din prestaţii artistice şi cesiunea interpretării lor live în cadrul evenimentelor şi concertelor, care în următoarele luni nu se vor mai organiza.
Acest fenomen poate influenţa şi reduce dramatic creaţia muzicală autohtonă, piaţa urmând a fi dominată, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada 1990-1999, de artiştii străini, care au supravieţuit datorită posibilităţii lor de a atrage venituri substanţial mai mari din drepturi de autor pentru difuzarea producţiilor lor muzicale.
Franța a impus această măsură
Artiştii susţin că mai multe state membre ale Uniunii Europene aplică asemenea măsuri şi au dat exemplul Franţei, care a impus ca un procent din muzica difuzată pe radiourile şi televiziunile de pe teritoriul ţării să fie în limba franceză.
Potrivit semnatarilor scrisorii, ”muzica reprezintă unul dintre principalele mijloace de propagare a limbii naţionale, iar acest fapt a fost demonstrat în ultimele secole în care apariţia producţiilor muzicale în limba română au permis unificarea dialectelor sale şi reliefarea particularităţilor diverselor graiuri”.