Toro, unul dintre cei mai performanți roboți umanoizi din lume, a fost gândit și dezvoltat de români

Galerie foto

La asta lucrează Alin Albu Schaeffer, expert în robotică și director al unui institut de elită din cadrul centrului aerospațial german, aflat la Munchen.

Timișorean, la bază, directorul ne transmite că statul român trebuie să investească în educație și cercetare, pentru că și românii pot scrie viitorul umanității.

Suntem la DLR, adică Centrul german pentru Cercetări Aerospațiale. Locul unde se derulează programul Columbus, prin care laboratorul european cu același nume a fost dus pe stația spațială internațională pentru experimente derulate în imponderabilitate.

Tot aici însă există și un alt obiect de activitate extrem de important pentru omenire: conceperea de roboți umanoizi, inteligenți.

Iată-l pe Toro, unul dintre cei mai performanți roboți umanoizi din toată lumea. Nu este cu numic mai prejos decât frații săi din Statele Unite, Rusia sau Japonia. Cu siguranță, dacă robotul Toro ar putea vorbi, ar spune "La Mulți Ani, Romania", "La mulți ani, PROTV" sau "România, te iubesc", pentru că a fost gândit și este studiat, manevrat și dezvoltat de români, împreună cu mulți alti specialiști din toată lumea. Iar labratorul în care se perfecționează Toro este condus tot de un român:

"Suntem la DLR, sunt Alin Albu Schaeffer și conduc acest institut".

Este profesor doctor în inginerie și ne arată câte proiecte au ieșit din laboratoarele sale. Este un centru de excelență în cercetare robotică, unde Germania finanțează serios cercetarea națională în acest domeniu, cu zeci de milioane de euro anual. Sunt atrase și granturi europene, dar și mulți alți bani de la companii private și câteva sute de cercetători construiesc adevărate minuni alte tehnologiei.

Alina Albu Schaeffer ne explică și cea mai recentă performanță a lui Toro: să se adapteze rapid, fără să cadă, la suprafețele instabile pe care calcă.

Alin Albu Schaeffer, direrctor DLR: "Cum se mișcă? Are motoare senzori, totul e decizie la miime de secundă".

Alin Albu Schaeffer, direrctor DLR: "Principalul obiect de studiu al nostru, în robotică, nu este robotul, ci este omul".

Totul a plecat de la un singur braț, dar un braț elastic, așa cum îl numește directorul institutului. Un membru artificial, care a fost practic lucrarea de doctorat a românului, începută în 1995 și trecută prin trei variante, până la cea actuală, care se și produce într-o fabrică de lângă Munchen.

Spune că nu e o întâmplare că și el, dar și șefa de la robotică de la celebra universitate MIT, din Boston, Statele Unite, sunt români, pentru că ai noștri excelează pe plan mondial în acest domeniu.

Alin Albu Schaeffer, direrctor DLR: "Cu siguranț, combinația de educație cu o dârzenie…Educația foare bună în Timișoara… Așa am ajuns să pornesc aici, că și doctorand".

A pornit să facă o cercetare de top, întinsă pe mai bine de un deceniu, fiind pasionat de lagătura rețelelor neuronale și roboți, mânat de dorință de a face o conexiune între creierul uman și robotică. Iar laboratorul de la DLR, pornind de la munca sa, are deja rezultate uimitoare, în sensul că au creat deja brațe robotice ce pot fi controlate cu anumite părți ale creierului. Câțiva pacienți din Germania deja experimentează tehnologia gândită de echipa românului.

Și face roboții să fie intuitivi, adică brațul flexibil, gândit de cercetătorul român poate anticipa unele comenzi, cum ar fi să ia o sticlă atunci când este aproape de ea, să deschidă sertare sau uși.

Sau cum ar fi ca medicii să poată opera de la distanță laparoscopic pacienți aflați la distanță mare. În alt oraș, în altă țară, tot cu ajutorul unor roboți performanți care devin un soi de avatare ale medicilor specialiști. Și la asta se lucrează în laboratoarele de la Munchen. Mai departe, cerul e limita, susține Alina Albu Schaeffer, și doar capacitatea inteligenței artificiale de a evolua va impune ritmul și stadiul la care vom ajunge să ne ajutăm de tot mai mulți roboți.

Torro e pus în mișcare de un alt cercetător român, George Meseșan este plecat demult din Petroșani, să lucreze în IT, în Germania, ca apoi să ajungă să studieze mișcarea roboților sub aripa lui Alin Albu Schaeffer.

George Meseșan, cercetător: "Faza asta de pionierat are foarte mult farmec. De când eram copil eram pasionat de aeronautică și ce palpitant era să descoperi. În 2013, am făcut universitatea tehnică aici, la Munchen, și un master în robotică. Au fost profesori buni care mi-au dat impulsul ăsta de a performa. Baza matematicii, în gimnaziu, în liceu… Asta trebuie să păstrăm, da, că altfel se prăbușește tot. Tot se va prăbuși".

Managerul român caută să implice mereu cercetători tineri, pe care îi aduce din toată lumea. Aici lucrează împreună tineri nemți și columbieni, pentru a face un alt robot, denumit Justin, care are menirea să ajute, în viitor, bătrânii din centre.

Alin Albu Schaeffer, director DLR: "A prinde această flacără în tineri e ceva ce mă pasionează foarte mult".

Are în plan nu doar partea de creație, ci și pe cea de producție. Pentru că nu este doar cercetător, ci și manager de institut.

Un lider care face și previziuni financiare, caută să atragă fonduri, din țară și din străinătate și să ducă institutul pe care îl conduce în elita mondială a inovației.

Alin Albu Schaeffer, director DLR: "Cercetătorul e mai idealist…Avem discuții și de politică... Inteligența artificială e domeniu de interes".

Spune că și România ar trebui să pună accent pe robotică, de la școală primară până în învățământul universitar și post universitar, așa cum se întâmplă în educația predată în Germania.

Are soția profesor de matematică - fizică, și doi băieți. Fiul cel mare e student la medicină și speră că își va sprijini tatăl, cândva, să aducă mai multă tehnologie în sănătate, iar pe cel mic, care va absolvi anul viitor liceul, vrea să îl aducă în ingineria robotică, spre care Alin Albu-Schaeffer spune că este un domeniu extrem de profitabil în Germania și ar putea fi și la noi, dacă am investi în cercetare.

În era virtuală, în care pandemia ne-a arătat că dialogul și legăturile se pot stabili online, de la mare distanță, managerul centrului aerospațial german spune că astfel pot fi aduși acasă, în Romania, profesioniștii din Diaspora. Nu neapărat trebuie să fie fizic, prezenți în țară, cât mai ales să fie interconectați și implicați în mari proiecte din țară, din educație și cercetare.

Statul român, prin decidenți, ar putea să îi adune pe cât mai mulți dintre ei, din toată lumea, la aceeași masă virtuală, pentru a gândi și concepe programe în folosul românilor.

Alin Albu Schaeffer, director DLR: "Există anumite contacte cu Timișoara".

Un român este în elita cercetării mondiale. Are proiecte care vor schimba lumea. Conduce departamente și laboratoare în care se nasc idei extraodrinare și în care tineri cercetători sunt încurajați să facă performanță.

Alin Albu Schaeffer e profesor doctor, dar și manager. Un lider veritabil, care și-a clădit cariera prin seriozitate, apetență pentru studiu și pentru inovație, iar acum construiește roboți umanoizi, meniți să facă omenirii viața mai ușoară.