Școala din Buzău care luptă să ofere o oază de educație și speranță într-o comunitate afectată de abandonul școlar

Galerie foto

Rata abandonului școlar a crescut în România, iar mulți copii care renunță la școală provin din familii unde educația nu a fost o prioritate. În cele mai multe dintre cazuri, acești copii au părinți care fie au renunțat la studii după doar câțiva ani de școală, fie lucrează în străinătate. Tragic este că, în timp ce părinții lor poate au abandonat școala după gimnaziu, copiii o părăsesc chiar din ciclul primar. Ideal ar fi ca modelul parental să fie înlocuit de cel al profesorului, însă în realitatea școlilor din România, acest lucru se întâmplă rar.

Totuși, există cadre didactice devotate care luptă să țină elevii în bănci.

În comuna Calvini, județul Buzău, directorul, împreună cu învățătorii și profesorii, luptă pentru a le oferi un viitor mai bun celor 525 de copii înscriși la Școala Gimnazială cu clasele I-VIII „Dumitru I. Ionescu”.

Misiunea lor este bine împământenită. Cadrele didactice își propun să creeze un mediu educațional egalitar și stimulativ pentru toți elevii, indiferent de originea lor etnică, angajându-se să sprijine dezvoltarea personală a elevilor și să promoveze educația interculturală.

Este o transformare inedită a unui sistem educațional prăfuit, din care au înțeles că doar împreună pot aduce schimbarea, realizată printr-o colaborare strânsă și constructivă.

Abandonul școlar, o bubă a sistemului educațional românesc

Carmen Elena Coșar, directorul Școlii Gimnaziale cu clasele I-VIII „Dumitru I. Ionescu”, este în funcție din anul 2021. Și-a propus, împreună cu cadrele didactice, să depășească barierele sistemului și să realizeze succese.

Carmen Elena Coșar, directorul școlii: „Am întâmpinat foarte multe provocări în ceea ce privește abandonul școlar, deoarece fiecare copil care ajunge să abandoneze școala are o poveste diferită, și noi trebuie să aflăm ce se întâmplă cu fiecare”.

Pentru a reduce părăsirea timpurie a școlii, unitatea de învățământ s-a înscris Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar.

Carmen Elena Coșar, directorul școlii: „Am implementat proiectul PNRAS – runda 1, proiect ce ne ajută să depășim aceste bariere prin ore remediale, masă caldă, digitalizarea procesului educațional, excursii gratuite, oferirea de rechizite și multe alte avantaje. Toți elevii ciclului gimnazial sunt implicați în activități de remediere și activități de prevenire a abandonului școlar, iar copiii participă cu interes la toate acțiunile propuse”.

În 2023, Ministerul Educației a alocat un buget semnificativ de 333.840.000 de lei pentru implementarea a 1.409 proiecte în cadrul PNRAS, conform edu.ro.

România se clasează pe prima poziție în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește rata abandonului școlar. În anul 2022, procentul tinerilor din România care au renunțat prematur la educație și formare profesională a atins 16%, în timp ce media în Uniunea Europeană a fost de 10%, conform Ziarul Financiar.

Carmen Elena Coșar, directorul școlii: „Încercăm să depășim abandonul școlar prin abordarea individuală a elevilor, prin oferirea reurselor educaționale potrivite și susținerea emoțională. De asemenea, încercăm să implicăm părinții și comunitatea în procesul educațional, deoarece aceștia pot juca un rol crucial în susținerea elevilor pentru realizarea succesului școlar”.

Într-o țară europeană, care se confruntă cu o rată mare a abandonului școlar, există copii care vor să vină la școală, dar nu au susținere financiară, nici morală.

Cât de greu este să înveți pe burta goală și cum se scuză părinții când nu au grijă de copii

Carmen Elena Coșar, directorul școlii: „Este extrem de dificil. Lipsa hranei poate afecta concentrarea, starea de spirit și capacitatea de a înțelege și reține informații. Copiii care se confruntă cu insecuritate alimentară pot avea dificultăți în participarea activă la procesul educațional, din cauza preocupărilor legate de nevoile lor fundamentale. Această situație evidențiază importanța programelor de asistență socială și educațională, care vizează acordarea de sprijin copiilor care se confruntă cu sărăcia, pentru a le oferi șanse egale în dezvoltarea lor educațională”.

Instituția se angajează într-o luptă continuă pentru educație echitabilă, într-o zonă unde provocările socio-economice sunt semnificative. Însă este nevoie, în primul rând, de părinți pentru a crește și educa un copil.

Carmen Elena Coșar, directorul școlii: „Motivul pentru care părinții își neglijează copiii poate varia. Include presiuni financiare, lipsa de timp din cauza obligațiilor profesionale sau personale, probleme de sănătate sau lipsa de conștientizare a importanței implicării în viața educațională”. Pentru a lupta împotriva reducerii abandonului școlar, dar și pentru a atrage copiii, școala din mijlocul comunității rome își propune să asigure un climat propice acordării șanselor egale tuturor copiilor, indiferent de etnie, să ofere un mediu adecvat atât dezvoltării personale a elevilor, cât și promovării educației interculturale.

Experiențe anterioare: povești care inspiră generații

Unii copii percep școala ca fiind un coșmar, alții ca pe o fereastră spre înțelegerea lumii. Felul în care copiii ajung să o perceapă în cele două moduri ține de stilul de predare al învățătorului sau profesorului, iar Școala „Dumitru I. Ionescu” are cu ce se mândri. Facem cunoștință cu Călin Răzvan-Ionuț, de etnie romă, profesor de limba romani în unitatea școlară, elev al Școlii Gimnaziale „Dumitru I. Ionescu” Calvini, în perioada 1990-1998. După finalizarea ciclului gimnazial în cadrul instituției, a continuat studiile liceale la Buzău, urmând apoi Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității București. Astfel că, începând cu anul 2005, a ajuns coleg de catedră cu foștii profesori de la Școala Gimnazială „Dumitru I. Ionescu” Calvini. S-a perfecționat pe parcursul fiecărui an școlar, obținând toate gradele didactice și implicându-se în foarte multe proiecte. În anul școlar 2021-2022 a fost inspector școlar pentru minorități naționale la Inspectoratul Școlar Județean Buzău, iar începând cu anul școlar 2022-2023, ocupă funcția de director adjunct.

Carmen Elena Coșar, directorul școlii: „Cu prilejul Zilei Naționale a României, în semn de apreciere pentru activitatea didactică, domnul Călin Răzvan-Ionuț a fost decorat cu ordinul „Meritul pentru învățământ”, în grad de „Cavaler”, de către președintele României, Klaus- Werner Iohannis, în anul 2021”.

Copii cu care școala se mândrește

Școala se mândrește cu elevii săi, care reușesc să ridice ștacheta prin rezultatele obținute la olimpiade și concursuri. Carmen Elena Coșar, directorul școlii: „Elevii școlii noastre ne-au făcut mândri deoarece au obținut premii și trofee la fiecare concurs sau olimpiadă la care au participat. La Olimpiada Națională de Limba Romani, eleva Drezaliu Olimpia-Andreea a obținut premiul al II-lea la etapa națională, iar la Concursul Național de „Istoria și tradițiile minorității rrome”, eleva David Erica-Ioana a obținut tot locul al II-lea. De asemenea, elevii noștri au obținut trofeul „ArtIst”, concurs de talente și cultură general, și ne-au reprezentat cu mândrie la Festivalul Multietnic de Folclor, desfășurat la Sarighiol de Deal, în județul Tulcea”.

Diversitatea în curriculum

Cu o diversitate de elevi, care au o cultură ghidată de tradiții și valori, cadrele didactice reușesc cu ușurință să adapteze programa școlară. Iată cum s-au integrat elemente ale culturii romilor în procesul de învățare. Carmen Elena Coșar, directorul școlii: „Adaptarea curriculumului pentru a reflecta diversitatea culturală, inclusiv elemente ale culturii romilor, poate implica includerea istoriei, literaturii și obiceiurilor lor în materialele educaționale. Integrarea exemplelor și contribuțiilor romilor în diferite domenii poate consolida înțelegerea și aprecierea diversității. De asemenea, formarea profesorilor pentru a aborda sensibilitățile culturale și pentru a crea un mediu incluziv este esențială. Colaborarea strânsă cu comunitățile romilor și includerea părinților în procesul educațional pot contribui la o abordare mai cuprinzătoare și eficientă a diversității culturale în școli”. În cadrul școlii, elevii studiază limba romani începând cu clasa pregătitoare, dar și istoria și tradițiile rome, în clasele a VI-a și a VII-a. De asemenea, școala are o grupă de învățământ preșcolar cu predare bilingvă. Este trist că, și în anul 2023, romii reprezintă minoritatea cea mai puțin acceptată în România, conform unui raport privind România al Comitetului consultativ al Consiliului Europei. Însă nu este și cazul acestei unități de învățământ.

Care discriminare doare mai mult: de culoarea pielii sau de statutul socio-economic

Carmen Elena Coșar, directorul școlii: „Ambele forme de discriminare pot provoca suferință. Este dificil să se compare durerea cauzată de aceste forme de discriminare, deoarece experiențele individuale variază și pot fi influențate de contextul cultural, social și personal. Este important să recunoaștem că ambele aspecte reprezintă grave încălcări ale drepturilor omului și să promovăm o societate în care nicio persoană să nu fie discriminată din aceste motive. Sensibilizarea, educația și promovarea egalității sunt esențiale pentru combaterea tuturor formelor de discriminare”.

Cât de greu este să-i explici unui copil importanța școlii

Pentru cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale cu clasele I-VIII „Dumitru I. Ionescu”, să-i explicit unui copil cât de important este școala în formarea lui, reprezintă o provocare. Carmen Elena Coșar, directorul școlii: „Poate depinde de vârsta și nivelul său de înțelegere. Folosirea exemplelor concrete și pozitive, cum ar fi oportunitățile de învățare, dezvoltarea abilităților și posibilitatea de a-și urma pasiunile, poate face conceptul mai accesibil. Este important să îi arăți copilului cum educația îi deschide uși în viitor și îi oferă instrumentele necesare pentru a-și construi propria cale în lume. O comunicare deschisă și susținerea constantă pot contribui la convingerea copilului cu privire la importanța școlii în viața sa”.