Medicul care refuză să plece afară ca să salveze inimile românilor. „E ușor să stai deoparte și să zici că nu se face nimic”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Îmbină medicina clasică și inovația pentru a schimba un sistem sanitar aflat în derivă și merge contra curentului cu înverșunare, atunci când este cazul. Pentru ca pe scenele congreselor internaționale să arate că și la noi se poate.
Este trecut de 7 dimineața când un biciclist învinge traficul din București.
„Unul din marile avantaje în a merge cu bicicleta. Care? Niciodată nu-ți faci probleme unde parchezi'', spune el.
Ștefan Busnatu este cardiolog intervenționist la Spitalul Bagdasar Arseni din Capitală. Este prodecan la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, dar și coordonatorul centrului de inovație în medicină.
A făcut stagii de pregătire în străinătate și ar putea să lucreze în orice spital de acolo, însă a știut de la bun început că aici este nevoie de el.
Dr. Ștefan Busnatu, cardiolog: „Trebuie să continuăm să ne facem treaba, fiecare cât de bine putem să ne-o facem. Trebuie să continuăm să tragem de oamenii din afară și să încercăm să-i aducem în țară și să-i integrăm. Dacă nu rămânem să facem lucrurile în România, aș putea zice că nu va mai exista România. Motivul principal care m-a ținut în țară - dorința de a contribui cu o părticică din lucrurile pe care pot să le fac.”
Stă mult în sala de intervenții, unde salvează inimile oamenilor. Cei din jur îl văd ca pe un om îndrăgostit de profesie, implicat în tot ceea ce face. Într-un sistem medical plin de orgolii și lipsuri, Ștefan Busnatu a reuşit să aşeze la aceeași masă profesori universitari și rezidenți, specialiști care lucrează împreună pentru binele oamenilor.
Prof. Cătălina Andrei, şefa clinicii de cardiologie Bagdasar-Arseni: „Este un tânăr care înlocuiește să primesc cu să fac”.
Geta Mănescu, asistentă șefă: „Tot timpul extrem de activ, și cred că aceasta este cheia succesului dumnealui”.
Tot Ștefan a implementat în România primul sistem de telereabilitare cardiacă. În ţara în care statul nu construiește centre de recuperare pentru pacienți, prin platforma gândită de el, medicul ajunge în casele bolnavilor, îi evaluează și îi ajută să își revină.
Dr. Ștefan Busnatu, cardiolog: „Am obținut o finanțare de 200.000 de euro pentru a dezvolta un algoritm de inteligență artificială pe platforma de telereabilitare, astfel încât să identificăm mai repede semnele de degradare în rândul pacienților cu boli de inimă, pentru a interveni rapid în tratament și pentru a reduce rata spitalizării.”
Silviu Daia, pacient: „Poate să vadă în timp real evoluția mea, cum mă simt, care este starea mea, e extraordinară tehnologia, mă simt mult mai în siguranță. Dl doctor este un bun profesionist, pe lângă faptul că este om, un mare om”.
De la spital merge în Centrul de Inovaţie și E-Health al Universității de Medicină din București, pe care îl conduce de trei ani. Aici, cu ajutorul tehnologiilor moderne, tinerii dornici să practice o medicină a viitorului învață să folosească inteligența artificială în domeniul sanitar, caută soluții inovative și chiar personalizate pentru pacienți.
Dr. Ștefan Busnatu, cardiolog: „Ce avem aici am creat în ultimii ani, odată cu apariția pandemiei. A fost un accelerator foarte mare al necesității de a pregăti studenții cu manevre practice în lipsa disponibilității pacientului, fiind restricționați cu accesul în spitale.”
Ștefan s-a născut și a copilărit la Roman, în județul Neamț. Tatăl este inginer metalurg, iar mama asistentă medicală.
Relaxat, acasă, râde mult cu ai lui, amintindu-și de copilărie, de primii ani de viață.
Tot în spirit de glumă povestește că nu a fost mereu un elev de nota 10. Din contră.
Dr. Ștefan Busnatu, cardiolog: „Prima mea notă la biologie, în clasa a 11-a, când făceam biologia umană... 1 am luat. Și mi-a zis, sigur tu vrei să dai la București, acolo chiar e greu.”
Vasilica Busnatu, mama lui Ștefan: „A zis, mamă, eu vreau să mă fac medic, dar dacă mă fac medic eu vreau să termin facultatea la București, acolo se dă ora exactă. Hai, mai mamă la Iaşi, într-o oră ajungem la tine....nu a vrut. Când am auzit că a luat cardiologia, vă spun sincer, când a ales cardiologia, am zis că am trăit suficient”.
Florin Busnatu, tatăl lui Ștefan: „Erau discuții, câteodată îl mai lua prin spital, chiar dacă nu se conturase ideea că o să facă medicina, cred că în mintea lui s-a profilat”.
Tatăl îl voia sportiv de performanță și l-a dus la tenis. Dar nici aici nu a excelat, și deși pe atunci îl frustra, acum privește detașat eșecurile adolescenței.
-Nu lua niciodată locul 1, el...
-De ce?
-E predestinat așa..
-Făceam alergie la locul 1
Florin Busnatu, tatăl lui Ștefan: „Noi ne doream să facă de toate ca să aibă cât mai multe aptitudini. Și la dansuri a fost, și la lupte greco-romane”
Pe terenul de sport, seara, descarcă toată tensiunea acumulată peste zi.
Ține cursuri de prim-ajutor în licee, organizează crosuri în parcuri, discută cu pacienții pe rețelele de socializare, unde şi-a creat un pseudonim: dr. Heart.
A vrut astfel ca mesajul lui de a avea grijă de inimă și sănătate să ajungă mai uşor la tinerii din mediul on-line.
La doar 35 de ani este prodecan în cea mai mare universitate de medicină din țară. Vede lipsurile din sistem, de la criza medicilor, până la deficitul de aparatură. Nu vrea să-şi sperie studenţii, glumind că vor avea timp să se călească pentru a da piept cu spitalul românesc.
„Dar ce vreți, măi, să vă faceți, radiologi, toți? Ați auzit că sunt probleme și acum vreți toți radiologie?”- le zice el.
Îi învață să aibă un simț critic, să știe ce să pretindă de la sistemul care are atâtea metehne.
Dr. Ștefan Busnatu, cardiolog: „Efectiv sunt devastați când își dau seama că pe lângă partea de medicină mai e și partea în care trebuie să bați la calculator, să stai să faci externări, să repari imprimanta”.
Studiază permanent, merge des la congrese în străinătate, ca să fie la zi cu tot ce este nou în medicină. A creat legături cu profesioniști stabiliți peste graniță, și pe unii dintre ei, întâlniți la adunări internaționale, face tot ce poate ca să îi aducă acasă.
Merge în Giurgiu și Slobozia, orașe în care nu sunt suficienți cardiologi.
„De principiu la 3 luni ar trebui să ne vedem la control, dar îmi dați un mesaj că să vedem cu partea de neurologie, asta în condițiile în care nu găsiți nimic local în Giurgiu, măcar să încercăm să găsim o soluție la București”- îi spune el unui pacient din cabinetul din Giurgiu.
Neculai Țogoe, pacient: „Bun pe ceea ce face. tânăr, dar cu mari speranțe”.
Elena Murea, pacientă: „Îmi doream să cunosc un om, om întâi, care să abordeze integral pacientul, l-am căutat și l-am ascultat, și am zis, ăsta-i omul. Și am început să dau telefoane, și nu se putea, listă de așteptare. Zic mă duc la Slobozia, mă duc oriunde, la Paris, mă duc după el, trebuie să-l găsesc în final”
Dr. Liviu Șerbănoiu, medic rezident:„Lucrul de zi cu zi împreună cu dr. Busnatu e o lecție, nu doar de medicină, ci și de viață”.
Prof. dr. Gelu Onose, șeful clinicii de recuperare Bagdasar-Arseni: „N-aș putea spune din păcate că asemenea performanțe și determinare le întâlnesc prea frecvent”.
Când valuri de medici au plecat și pleacă din România, el a rămas. Și vrea să-și facă meseria ca afară. Câștigă zilnic respectul pacienților săi, se perfecționează și se adaptează la un domeniu de care nu se plânge, dar pe care îl vrea mai bun.
Dr. Ștefan Busnatu, cardiolog: „E foarte simplu doar să stai deoparte și să zici că nu se face nimic. Presiunea este foarte mare, sunt multe momente în care cazi, sunt multe momente în care nici nu se vede cât de căzut ești, mai ales din punct de vedere psihic, mai ales că lucrurile nu merg întotdeauna bine, sunt situații în care nu ai totul la dispoziție pentru a rezolva cazurile. De fiecare dată când ajung în groapă, ca să zic așa, interacționez cu oameni care îmi aprind iar lumina și îmi arată că totuși se poate.”
Ștefan Busnatu aleargă dintr-un loc în altul, dă piept cu sistemul și nu renunță, deși îi dă motive zilnic. Este medicul care își respectă jurământul, pentru că știe că de el depind viețile unor oameni. Cu pasiunea pe care o pune în munca lui, zi de zi, reușește acolo unde statul a eșuat și trezește în cei din jur dorința de a face bine.
„La mulți ani, România, La mulți ani, ProTV!”