Interviu cu Hilary Hahn, una dintre cele mai apreciate violoniste ale lumii. Ce spune despre România
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Artista a avut amabilitatea să-i acorde colegului nostru Albert Vlădoianu un interviu în exclusivitate.
Albert Vlădoianu, jurnalist Pro TV: ”Bine aţi revenit în România! Este o onoare să vă avem alături pentru acest interviu. Ce v-a determinat să veniţi din nou la Bucureşti?”
Hilary Hahn, violonistă: ”Îmi place tare mult acest festival. Enescu a fost o mare personalitate a muzicii şi e minunat să vezi cum o ţară îşi preţuieşte legendele.”
Albert Vlădoianu, jurnalist Pro TV: ”E ceva ce admiraţi în mod special la România?”
Hilary Hahn, violonistă: ”România a trecut prin mai multe identităţi. Unele au fost asumate forţat, altele sunt native. În ciuda acestui transformări, eu, ca vizitator, observ că România ştie să-şi aprecieze propria voce în artă.”
Albert Vlădoianu, jurnalist Pro TV: ”De ce v-aţi luat un an sabatic (n.r. 2019-2020)? Cum au fost cele 365 de zile fără cântat? Aţi exilat viorile pe o insulă ori, din când în când, le-aţi mângâiat cu arcuşul, când nu era nimeni atent?”
Hilary Hahn, violonistă: ”Am doi copii, deci întotdeauna cineva e atent! Mi-am luat un an sabatic, pentru că atunci când am împlinit 30 de ani am făcut o pauză de șase luni şi am zis că atunci când voi împlini 40 o să-mi iau din nou liber. Cred că un an sabatic e foarte util, o dată la un deceniu. Aceste perioade de timp libere, fără turnee, aceste spaţii libere, cred că te ajută să înţelegi mai bine cine eşti.”
Albert Vlădoianu, jurnalist Pro TV: ”De ce vioara? Ce v-a făcut să o iubiţi? Ce e atât de special la acest instrument? Este vioara o extensie a dumneavoastră ori dumneavoastră sunteţi o extensie a viorii?”
Hilary Hahn, violonistă: ”Cred că vioara este o extensie a mea. Locul ei este aici, chiar lângă vocea mea şi este de lungimea braţului meu, ioar arcuşul este legat de acest braţ, deci este ca şi cum mi-aş extinde vocea, braţul, distanţa până la care pot ajunge și vioara generează mai mult sunet decât o pot face eu, individual, deci mă ajută să vorbesc mai tare! S-a dovedit că este instrumentul perfect pentru mine. Am luat şi lecţii de pian pentru o perioadă, dar nu mi-a plăcut, că trebuia să stau în acelaşi loc tot timpul. La fiecare oră eram în acelaşi loc, văzând aceleaşi lucruri. Am vrut să mă pot mişca în timp ce cânt. Vioara este foarte flexibilă, are o multitudine de expresii, în toate lucrările muzicale, într-un fel sau altul.”
Albert Vlădoianu, jurnalist Pro TV: ”Aveţi vreun sfat anume pentru tinerii muzicieni?”
Hilary Hahn, violonistă: ”Să nu renunţe niciodată într-o zi proastă. Dacă eşti frustrat, nu aceea e ziua în care să iei decizia de a te opri. Dacă vrei să te opreşti, fă-o într-o zi bună. Cred că este util să ţină minte asta, pentru că, atunci când repeţi, e uşor să fii dur cu tine însuţi, să fii descurajat. Eşți încurcat de lucrurile care nu-ţi ies, pentru că încerci să repari ceva ce încă nu ştii cum. Dacă ai fi ştiut cum să o faci, era deja reparat. Munca este extrem de dificilă, tocmai pentru că încerci să devii mai bun, neştiind cum s-o faci, aşa că e nevoie de răbdare cu tine însuţi, iar un singur lucru îmbunătăţit pe zi e mai mult decât suficient, deci, să nu spuneţi niciodată că o zi proastă e o zi proastă! E doar o zi.”
La această a 25-a ediţie, vor fi oferite melomanilor cele mai multe lucrări de George Enescu din istoria festivalului, 42, inclusiv cele 5 simfonii. În plus, timp de o lună, mii de artişti şi orchestre celebre în toată lumea vor susţine concerte dintre cele mai diverse.