(P) Revolta agricultorilor împotriva rachetelor antigrindină urcă până la cer

Rachetele antigrindină s-ar face vinovate pentru seceta extremă din ultimii ani. În sprijinul afirmației stau mărturie hărțile precipitațiilor elaborate de ANMH, dar și observațiile fermierilor. “Distrugerea agriculturii la noi în județ nu grindina o face, ci rachetele o fac. Noi nu am cerut ministerului să ne apere cu rachete de nimic. Să nu ne mai protejeze împușcând norii, ci să ne lase să ne facem culturile”, spune Cosmin Olteanu, unul dintre fermierii români de top. Acesta are în exploatare peste 4.500 de hectare de teren în județul Prahova, așa că este în măsură să evalueze “beneficiile” pe care i le aduce programul guvernamental. Iar concluzia sa, de altfel împărtășită de fermieri din toată țara, este că rachetele antigrindină împrăștie norii de ploaie. În plus, programul este și unul extrem de costisitor, fiecare rachetă având un cost de peste 1.000 de euro. Astfel, doar pentru o singură acțiune, prețul poate ajunge la zeci de mii de euro. De exemplu, conform unui comunicat al Ministerului Agriculturii, la 30 aprilie, din punctele de lansare ale unității pilot de combatere a căderilor de grindină Prahova, până la ora 14.00, au fost lansate nu mai puțin de 26 de rachete antigrindină. Atunci, susțin fermierii, norii de ploaie sănătoasă de deasupra culturilor au fost împrăștiați cu rachete. Astfel, în timp ce în toate localitățile din jur ploua, în zona “protejată” de rachetele antigrindină nu a picat niciun strop de apă, iar culturile sunt în continuare calamitate. Cum zboară banii de la buget cu rachetele antigrindină Dacă se intră și mai în amănunt, și dacă ar fi protejat împotriva grindinei și nu ar fi avut efecte adverse, Sistemul Național Antigrindină este extrem de costisitor. Fiecare punct de lansare necesită investiții de ordinul milioanelor de euro, în timp ce pentru operare este nevoie de personal numeros. Iar aici nu este vorba neapărat despre cei care lansează rachetele, ci despre toți angajații care asigură activitatea Autorității pentru Administrarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor. Costurile cu adevărat mari sunt însă cele provocate agriculturii românești. Astfel, atâta timp cât timp fermierii văd cum rachetele vor continua să împrăștie nori de ploaie, se poate spune că securitatea alimentară a României este în pericol. Iar dovezile lor sunt cât se poate de clare: de când s-a întrodus experimental proiectul pilot de distrugere a grindinei, culturilor le-a mers foarte rău. În plus, fermierii mai au un argument: își pot a asigura culturile pentru grindină, dar nicio societate de asigurări nu îl asigură pentru secetă. Apoi, daunele provocate anual de grindină ar fi, în economia întregului sector agricol, infime în comparație cu cele provocate de secetă. “Dacă ne lasă în pace, să lase natura să-și facă treaba, grindina bate pe o suprafată mică, de câteva hectare sau câteva zeci de hectare, și în rest plouă. Pe noi nu ne mai plouă din cauza acestor stații antigrindină”, arată Cosmin Olteanu. Până se vor lua măsurile pe care le așteaptă, fermierii anunță că își vor continua protestele și își vor căuta dreptatea atât în țară, cât și la instituțiile Uniunii Europene.