România și o lume întreagă se pregătesc să facă față unui val de scumpiri la alimente și energie

România și o lume întreagă se pregătesc să facă față unui val de scumpiri la alimente și energie. Războiul dintre Rusia și Ucraina, doi dintre cei mai mari producători de cereale din lume, va influența securitatea alimentară pe tot globul. România nu poate scăpa de aceste efecte. În același timp, avem rezerve uriașe de gaze și o producție semnificativă de cereale care ne pot transforma într-un furnizor de securitate pentru întreaga Europă dacă știm, în al 12-lea ceas, cum să le gestionăm.

Au trecut 25 de zile de la declanșarea „operațiunii militare speciale", așa cum a numit Vladimir Putin invazia Ucrainei. Milioane de refugiați, zeci de mii de morți, zeci de orașe mutilate. La granița României este în derulare cel mai mare conflict declanșat pe continentul european după al doilea război mondial.

Joe Biden, președintele Statelor Unite: „Am tăiat accesul guvernului Rusie de la finanțele veste.”

Emanuel Macron, președintele Franței: „Dacă lucruile continuă așa, militar o să impunem sancțiuni și mai dure.”

Vladimir Putin, președintele Federației Ruse: „Acestea sunt metode de luptă împotriva Rusiei, aceste sancțiuni pe care le vedeți aici sunt echivalente cu un război.”  

„Vestul nu a răspuns militar, în schimb a transformat sistemul financiar într-o armă”

Rusia, cea mai importantă sursă de petrol, gaze și cărbune pentru Uniunea Europeană și unul dintre giganții mondiali ai agriculturii, atacă Ucraina, un alt gigant al cerealelor, cel mai mare exportator de floarea soarelui din lume și o țară cu resurse minerale semnificative. Peste războiul clasic cu tancuri, bombe și avioane, se suprapune unul economic între Occident și Rusia, susținută tacit de China, a doua economie a lumii.

Cosmin Pacuraru, analist piață de energie: „Deci, cleștele energetic Rusesc este inițiat și gândit de foarte mult timp și oficialii uniunii europene, inclusiv oficialii Uniunii Europene, inclusiv oficialii din România, nu s-au trezit. D-abia acum își dau seama ce au făcut. Germania este un importator mare de cărbune rusesc, este un importator mare de petrol rusesc, Europa, Uniunea Europeana este un importator foarte mare de energie.”

Gabriel Razi, analist piețe agricole: „A fost clar un șoc teribil în momentul în care am văzut primele tancuri intrând în Ucraina, iar piețele de mărfuri agricole au reacționat extrem de violent, trimițând cotațiile agricole , vorbesc de cereale și semințe la maxime istorice în termeni de catev ore și câteva zile. Am văzut vârfuri, linii pe burse de 90 de grade interminabile, lucruri care nu s-au mai văzut până acum pe bursele agricole.”

Vestul a exclus băncile rusești din sistemul financiar internațional, a impus sancțiuni împotriva companiilor și oligarhilor ruși și a început să le confiște averile. Sute de multinaționale și-au suspendat activitatea în Federația Rusă, companiile aeriene rusești nu mai pot survola spațiul aerian al Uniunii Europene, au fost interzise importurile de vodcă, caviar sau diamante, dar poate cea mai importantă măsură a fost blocarea a 300 de miliarde de euro din rezerva băncii centrale de la Moscova, bani pe care Rusia îi ținea în străinătate și cu care plănuia să evite prăbușirea rublei. Patricia Cohen este reporter economic internațional pentru cotidianul american New York Times.

Patricia Cohen, reporter economic internațional, New York Times: „Cea mai devastatoare sancțiune este blocarea rezervelor băncii centrale din Rusia. Practic, le-au fost înghețate rezervele și nu le mai pot folosi. Știm că Rusia a trimis zeci de mii de soldați și a lansat rachete spre Ucraina. Vestul nu a răspuns militar, în schimb a transformat sistemul financiar într-o armă. Și se dovedește a fi una foarte puternică. O parte din economiștii cu care am discutat spun că dacă doborî moneda națională a unei țări, acesta fiind rezultatul blocării rezervelor, atunci poți distruge întreaga economie a acelei țări.”

România, ca multe alte țări, este prinsă la mijloc. După doi ani de pandemie, un buget de stat întins la maximum, o criză a facturilor la energie prost gestionată de autorități, acum vin peste noi consecințele războiului de la graniță. Dan Suciu este purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, instituția responsabilă de stabilitatea prețurilor și de dobânzi.

Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR: „Zona de incertitudine acum este atât de mare cum n-a fost niciodată. Trebuie să fim cu toții conștienți că urmează o perioadă economică dificilă, dar costul pe care trebuie să-l plătim e obligatoriu pentru a face față acestei provocări militaro-politice extrem de periculoase. Adică avem de ales între a avea o șansă de a opri războiul și extinderea lui chiar și către granițele noastre și a suporta efectele unei crize economice. Evident, e o opțiune pe care orice om rațional știe cum să o tranșeze.”

De la începutul războiului, prețul la pompă a crescut la 7, apoi la 8 lei pe litru și chiar peste. A fost suficient ca, săptămâna trecută, o singură benzinărie să afișeze pentru câteva ore un preț de 11 lei pe litru pentru a se crea o isterie națională.

Șofer la benzinărie: „Cam aproximativ de o oră și un sfert stau, stau.”

Șofer la benzinărie: „Am auzit că se scumpește foarte mult, acum seara că trece și de 10 lei, toată lumea e să bage, așa se aude peste tot, din vorbă în vorbă.”

Șofer la benzinărie: „Acum 15 minute era 7.59 și cum mă uit, 8,9.”

Nicolae Ciucă, premierul României: „Nu voi permite nimănui să profite de această situație pentru că, din lăcomie sau orice alte motive, să încerce să destabilizeze economia țării și viața cetățenilor.”

Un plin de 50 de litri costa 260 de lei înainte de pandemie, 335 de lei înainte de război și 400 de lei acum.

Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR: „Astăzi când vorbim noi, litrul de benzină este undeva la 7-8 lei, n-am mai avut un asemenea preț până acum, din punct de vedere istoric. Cei 7-8 lei pe care îi vedem acum sunt rezultatul barlilului din prezent la 120-130 dolari, sau sunt rezultatul barilului la 100 dolari de acum 10 zile. Da, este, din păcate, rezultatul unui baril ceva mai ieftin decât cel de azi. Depindem foarte mult cât va crește prețul barilului pentru a vedea cât se va duce prețul la combustibil. Asta înseamnă că dacă barilul va rămâne undeva la 124-125 chiar spre 130, să asistăm la un preț la pompă de 10 lei pe litru. Greu de spus, dar evident că influențează orice bun pentru că prețul combustibilului, din păcate, intră în orice alt bun pe care îl cumpărăm.”

Pentru lupta cu inflația, Banca Națională va majora dobânzile și vor crește, în schimb, ratele, care oricum erau în creștere

Cine s-a împrumutat 250.000 de lei prin programul „Prima casă” în 2017, plătea în primele luni o rată de 1000 de lei. Acum rata a ajuns la 1500 de lei.

Paul Angelescu: Deci, în traducere liberă, Banca Națională ne așteptăm, cel mai probabil, să continue creșterea dobânzilor?

Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR: „Da, absolut, este obligatoriu pentru a nu avea un cost pe care îl suportă toată lumea și anume prin inflație.”

Paul Angelescu: Iarăși, în traducere liberă, asta înseamnă că o să plătim rate mai mari, s-o spunem pe șleau, dar asta o facem, de ce?

Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR: „Plătim rate mai mari pentru a nu ne penaliza tot pe noi toți, prin prețuri mai mari, tot ce înseamnă bunuri de larg consum prin creșterea inflației, care afectează mai mult pe cei saraci decât pe cei bogați, care afectează pe cei cu credite, dar și pe cei fără credite. Inflația e un rău universal.”

La guvern, ministrul Finanțelor încă nu poate să anunțe nicio măsură concretă pentru atenuarea șocurilor. Fie că e vorba de reducerea TVA-ului la alimentele de bază, fie de reducerea accizelor la carburanți.

Adrian Câciu, ministrul Finanțelor: „Nu voi vorbi doar de o măsură sau alta, știu că asta este curiozitatea foarte intensă. Am stabilit, la nivelul guvernului, să venim cu un mix de măsuri pe care îl anunțăm la nivel guvernamental.”

Paul Angelescu: Când veți veni cu acest mix de măsuri?

Adrian Câciu, ministrul Finanțelor: „Cât de curând.”

Reporter: Înseamnă TVA la zero la alimente și înjumătățirea accizei la carburanți?

Adrian Câciu, ministrul Finanțelor: „Nu voi comenta un tip de măsură sau alta.”

Paul Angelescu: Nu a fost un consens în coaliție în privința lor, dacă nu a fost anunțat până acum?

Adrian Câciu, ministrul Finanțelor: „Acesta este guvernul României. O să insist să spun că ministrul Finanțelor și Guvernul României apară România și protejează cetățenii. Referitor la discuții politice, nu o să comentez.”