„România, te iubesc!”. Refacerea sistemelor de irigații, cu pompe finisate cu flexul la prețuri de sute de mii de lei

Galerie foto

Până acum s-a investit cel mult 20% din această sumă. Prin urmare, a fost o promisiune mincinoasă. Iar acolo unde s-a făcut totuşi ceva, lucrările sunt cercetate de anchetatori pentru că există suspiciuni că s-a furat. O anchetă „România, te iubesc!” realizată de Alex Dima.

Florinel Barbu, ANIF: „Inundaţii n-avem, irigaţii nu prea facem, poate cu alunecările de teren…”

Reporter: Și, cu ce vă ocupaţi? Cei o mie şi ceva de oameni ce fac?

Florinel Barbu, ANIF: „E..bun, facem irigaţii, natură, mă rog…îmbunătăţirile funciare sunt structurate pe irigaţii, desecări şi eroziunea solului. Niciodată nu ştim când poate să apară fenomenul de eroziune a solului.”

Reporter: În momentul ăsta oamenii sunt în aşteptare?

Florinel Barbu, ANIF: „Îşi fac treaba. Emitem avertizări”

Barbu era numit la şefia ANIF de PSD. Venea din Slatina, un apropiat al celebrului Darius Vâlcov, cel care a tras firele ani la rând în instituţiile statului. În 2012 am arătat şi cum se fură din ANIF sume uriaşe. De exemplu, se făceau achiziţii cu preţuri umflate şi de 40 de ori. În rapoartele oficiale, vinovat era şi Andrei Barabulea, director economic în perioada 2004-2011.

Andrei Barabulea, fost director economic ANIF: „Firmele respective trebuiau să îi asigure transportul din depozitele noastre noastre...asta nu înseamnă să-i mărească preţul de 7-8 ori. Eu nu zic să-i măreasca de 7-8 ori, eu vreau să zic ce cuprinde acel preț în el faţă de preţul din magazine. Care găsim peste tot. Da el trebuie să aibă în plus preţul de transport. Mare, mic asta e diferenţa.”

În 2014, Andrei Barabulea fost repus pe funcţia de director economic, unde munceşte şi acum.

Ștefan Constantin, director general ANIF: „Da, este director economic. L-am preluat. N-a păţit nimic...”

Câteva stații de pompare au fost cârpite și date în folosință

 

În 2014, Florinel Barbu a fost îndepărtat de la şefia ANIF şi numit director la Apele Române Olt, acasă în Slatina. Locul său a fost luat de Florin Barbu.

Florin Barbu, fost director ANIF: „Ee, cel mai important ar fi subiectul irigaţii, este foarte important şi acum în România. Irigaţiile, ştiţi foarte bine au un rol fundamental în economia României, pe de o parte pentru creşterea productivităţii”

Florin Barbu este tot din Slatina, şi el apropiat al lui Darius Vâlcov, a fost numit cu susţinerea social-democraţilor.

Florin Barbu, fost director ANIF: „Agenţia naţională de îmbunătăţiri funciare este o instituție foarte puternică şi un patrimoniu de peste 6 miliarde de euro.”

Șase ani a condus instituţia. Acum este deputat PSD. În 2016 se aproba legea 269 care prevede că statul va aloca un miliard de euro pentru refacerea sistemului de irigaţii până în 2020. Mai multe staţii de pompare sunt vopsite şi cârpite în grabă şi redeschise cu pompă.

Reporter: Aţi schimbat ceva motoare?

Florin Barbu, fost director ANIF: „Nu, toate sunt revizii făcute. V-am spus.”

Reporter: E ceva nou?

Florin Barbu: „Nu în sistemul acesta. V-am spus, programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, avem 2 milioane de hectare în care se reabilitează integral pompe, motoare.”

Ministrul Agriculturii era Petre Daea.

Petre Daea, fostul ministru al agriculturii: „Este prevăzut în programul de guvernare şi după cum ştiţi, în campania electorală preşedintele partidului, Liviu Dragnea, a lansat pentru noi, pentru ţara aceasta, programe pentru economia țării, pentru oameni, pentru fermieri, pentru aceste nuclee de forţă, care înseamnă luarea apei din şi ducerea ei către plantă.”

Distrugerea masivă a sistemului a început fix în perioada când tot Petre Daea se afla la începutul anilor 2000 la cârma agriculturii. Atunci preţul apei pentru irigaţii a crescut, iar agricultorii nu şi-au mai permis să irige. Barbu se lauda acum cu realizările din irigaţii.

220 de milioane de lei pentru trei pompe și trei canale

Staţia de pompare din Dunăre, Pietroiu, Ştefan cel Mare. Într-o seară, un angajat ne-a arătat o pompă care urma să fie montată în ziua următoare. Susţine că echipamentul care a costat peste un milion de euro are mai multe defecte.

„Se vede diferenţa de material...grosimea, aici e mai subţire, aici e mai gros cu 1 cm. Iar în momentul în care porneşte...ca roata de la maşină...aţi văzut cum o echilibrează” explică omul.

Are 370 de turații pe minut.

În plus, utilajul a venit fără mai multe piese care au fost comandate mai apoi în fabricile din ţară.

„Se cunoaşte că e făcută din flex, domnu. Ce vorbim aici? Din polizor. Nu e din turnare, aşa”

Pe 31 martie, staţia trebuia să funcţioneze cu noul echipament. Investiţia totală aici este uriaşă: 220 de milioane de lei pentru trei pompe şi canalele de distribuţie.

Ne-am întors în staţie câteva zile mai târziu, cu directorul ANIF Călăraşi, Valeriu Pandelescu, numit la conducere de câteva luni. Pompa era deja montată. Pe etichetă scrie că e produsă în Grecia.

Valeriu Pandelescu, director ANIF Călărași: „Pe surse cum vă place dvs să spuneţi, ar fi fabricată în alt continent. Adică în China. Da, unde se fabrică mult şi ieftin, şi adusă în România şi vopsită. Dacă vorbim de vopsit, vă rugăm să priviți vopseaua, până şi aceasta este de o calitate îndoielnică. iar reperul pe care l-aţi filmat data trecută, din punctul meu de vedere ai impresia că este făcut la o şcoală profesională, unde copiii învaţă prima dată să pilească şi să dea gaură cu o bormaşină.”

Directorul susţine că vor fi probleme şi cu piesele de schimb, întrucât firma producătoare nu are reprezentanță la noi în ţară. Directorul general ANIF ştie problema, dar l-a lăsat pe constructor să instaleze pompa.

Ștefan Constantin, director general ANIF: „Nu recepționăm nimic. Cum au montat-o, aşa o demontează.”

Aşa că staţia de pompare care ar trebui să ducă apa pe 52 de mii de hectare va funcţiona şi anul acesta cu pompele vechi, la o capacitate redusă. I-am arătat pompa şi fostul şef ANIF, în timpul căruia s-a semnat contractul pentru reabilitarea staţiei.

„Da nu ştiu despre ce e vorba...” a spus acesta.

O coincidență bizară este faptul că multe dintre firmele care au preluat contracte de reparaţii de multe milioane de euro sunt...din Slatina, oraşul condus ani la rând de Darius Vâlcov, reprezentat în parlament acum de Florin Barbu. În staţia Vlad Ţepeş, din Călăraşi, trei firme din Slatina se ocupă de proiectare şi reparaţii.

În toată staţia sunt doar doi muncitori la lucru. Îşi dau toată silinţa să potrivească şuruburile ruginite. Reabilitarea acestui loc sare de 14 milioane de lei.

Valeriu Pandelescu, director ANIF Călărași: „Pentru ca agregatul să funcționeze are nevoie de câteva auxiliare. Ungerea lagărelor, răcirea, epuismentul, scăpări de apă...s-a uitat să fi trecut în proiect acestea.”

Reporter: Cum adică?

Valeriu Pandelescu: „Adică proiectantul nu le-a prevăzut. De asemenea, pentru această instalaţie de răcire ne trebuie instalaţie de filtrare. Acesta este filtrul de acum 60 de ani. Nu putem să mai mergem cu ele. Acum suntem în situaţia în care vina este pasată de la proiectant la constructor şi invers. Și-ar dori să se ajungă la situaţia în care ANIF-ul să renunţe la câteva lucrări, spun dânşii, nu chiar atât de importante, şi din suma aceea să acoperim ceea ce s-a uitat la proiectare. Exclus.”

Trei milioane 2 sute mii de lei costă repararea a patru pompe.

Reabilitaţi au fost şi pereţii clădirii.

Ministrul agriculturii a fost informat de aceste situaţii. Nu pare însă afectat.

Adrian Oros, ministrul agriculturii: „Lucrurile au trecut le-am observat, pentru că dacă ne uităm în spate.. Reporter: A răspuns cineva pentru situaţiile acestea?”

Adrian Oros: „Sigur sunt în diferite faze, am primit întrebări de la diferite instituţii, noi am dat relaţii şi documente. Nu ştiu care este stadiul”

Pentru că reparaţiile merg greu această staţie, care ar trebui să ducă apa pe 72 de mii de hectare, probabil nu va funcţiona nici anul acesta. Pentru a ne face o idee cât costă în realitate reparaţiile unei staţii, directorul Pandelescu ne-a arătat staţia Făurei, care a zăcut 27 de ani, şi pe care a pornit-o anul trecut, cu angajaţii săi.

Valeriu Pandelescu: „240 mii de lei, din care jumătate a fost racordarea la electric”.

Reporter: Deci aţi reparat-o cu 240 de mii de lei?

Valeriu Pandelescu: „Deci 120 de mii de lei au costat reparaţiile. Şi nu erau la fel de stricate ca motoarele de le-am văzut în partea cealaltă. Atât a fost. Atât am cheltuit.”

Canalul Siret-Bărăgan a fost proiectat şi gândit încă de acum o sută de ani, ar fi trebuit să se întindă pe mai bine de 200 de km.

Ani la rând am tot vorbit despre importanţa acestui canal din care s-ar putea iriga 500.000 de hectare. Abia în 2018, guvernanţii l-au băgat în seamă şi au băgat apa pe o porţiune de doar 5 km.

Viorica Dăncilă, fostul premier al României: „Mulţumim guvernului şi agriculturii pentru această zi istorică. Este chiar o zi istorică. Este chiar o zi istorică pornirea acestor lucrări pe Siret, Bărăgan, chiar reprezintă un început foarte bun agricultura românească.”

În faţa camerelor de filmat, politicienii se lăudau cu o suprafaţă pe care România o iriga.

În realitate, în 2018, România a irigat pe o suprafaţă de doar 260.000 de hectare. Anul trecut, ANIF a oprit finanţările pentru Siret-Bărăgan, din lipsă de fonduri.